sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Ţara arde şi baba se piaptănă

Discutând cu un prieten despre niscai probleme de ordin local, despre bogata istorie a Municipiului Bârlad şi importanţa ce acesta o avea înainte ca puterea administraţiei locale să fie concentrată la nivelul unei localităţi ce aproape că nu exista în urmă cu 70-80 de ani (da, da... la Vaslui mă refer), acesta îmi spune că în curând puterea s-ar putea să se mute de tot la Iaşi şi că judeţul s-ar putea să dispară chiar şi din actuala-i formă.
Am încercat să-l contrazic aducând diferite argumente atât geografice cât şi istorice însă acesta mi-a spus că aşa a citit în ziar. Se pare că avea dreptate. Ziarul Monitorul de Vaslui titra în urmă cu câteva zile Judeţul Vaslui riscă să devină istorie.
Articolul citat scoate în evidenţă că noi cu toţii trebuie să ne supunem guvernului unic al Statelor Unite ale Europei chiar dacă aceasta implică o dură călcare în picioare a istoriei diferitelor zone ale ţării. Dar ce contează asta ? La urma urmei nici ţări nu prea mai există şi se promovează gândirea "ieuropeană" iar gândirea locală sau naţională fiind deja etichetată ca fiind un mod "vechi şi defectuos de a gândi".
Am citit mai demult că există chiar şi o mişcare numită "Comisia judeţelor abuziv desfiinţate", sau ceva de genul acesta. Nu le cunosc activitatea şi deci nu am să insist să comentez asupra existenţei lor sau a tezelor pe care-şi bazează activitatea.
Am să mă încăpăţânez totuşi şi am să încalc conceptele "ieuropene" şi am să gândesc local în această privinţă. Bunicii mei mi-au spus că au fost vremuri când împărţirea administrativ-teritorială a României era făcută pe unităţi numite "regiuni". Una din aceste unităţi se numea "Regiunea Bârlad" cu capitala la Bârlad.
În perioada "României dodoloaţe" exista judeţul Tutova, aşijderea cu reşedinţa la Bârlad.
Observaţi că o parte din judeţele reprezentate pe această hartă fie nu se mai află pe teritoriul României de astăzi, fie, dacă încă sunt în România, sunt deja sub egida altor judeţe.
De pildă judeţul Galaţi nu exista. La reîmpărţirea făcută de regimul comunist ce s-a instaurat după cel de-al doilea Război Mondial, a apărut judeţul Galaţi iar Brăila (oraş de asemenea cu o mare importanţă istorică) făcea parte din noul judeţ. Bunicul meu (originar din Brăila) îmi povestea că a fost un mare scandal la acea vreme în urma căruia Brăila a fost separată de Galaţi şi instituit judeţul Brăila.
Bârlădenii au înghiţit însă extinderea judeţului Vaslui şi includerea oraşului cu aproximativ 800 de ani de existenţă în noul judeţ. Cum de s-a extins judeţul Vaslui ? Dintr-o dorinţă similară cu cea a U.E. ce se pare că va fi pusă în practică în 2012.
De ce Vaslui şi nu Tutova sau Bârlad? Aici e mult de spus şi dovezi clare nu prea există nici de o parte nici de cealaltă. Unii spun că un ţigan din Vaslui ar fi avut o ascensiune politică de invidiat în interiorul PCR şi astfel a influenţat lucrurile. Alţii spun că din considerente istorice având ca singur argument bătălia de la Podul Înalt-Vaslui, bătălie câştigată de Ştefan cel Mare.
Astăzi este însă mai puţin relevant de ce judeţul Vaslui şi nu judeţul Bârlad sau de ce bârlădenii nu au procedat la fel ca brăilenii, ce s-ar fi întâmplat dacă... astea sunt doar discuţii fără o finalitate clară. Este clar că Bârladul este peste Vaslui la aproape toate capitolele (Vaslui: 71000 de locuitori, Bârlad: 79000 de locuitori; Vaslui-atestare documentară în 1375, Bârlad-atestare documentară în 1174) dar asta e o discuţie fără sens căci în prezent este greu de crezut, având în vedere şi mentalităţile populaţiei, că o reîmpărţire teritorială pe criterii obiective de acest tip va mai fi făcută.
Dar împărţirea teritorială pe regiuni aruncând aproape tot judeţul într-o administrare ieşeană e dizgraţioasă, odioasă şi nedreaptă în opnia mea. Vă daţi seama cum va fi pentru cineva dintr-o comună de pe lângă Bârlad să facă un drum până la Iaşi pentru câte o adeverinţă ? Şi-aşa trebuie să facă până la Vaslui căci multe dintre aceste servicii încă nu sunt prestate şi la Bârlad.
Biletul la microbuz e scump... nici trenul nu-i mai ieftin... ce să mai, o să fie teroare.
Regionalizarea, înfiintarea unor unitãti administrativ-teritoriale a cãror populatie sã depãseascã un milion de persoane a fost, de fapt, una dintre conditiile aderãrii.
Mai poţi zice ceva? Cică "unde-i lege nu-i tocmeală" dar nu e legea noastră !
În principal, necesitatea înfiintãrii acestor regiuni a avut ca argument posibilitatea accesãrii fondurilor alocate de UE. Un alt argument este cã, prin constituirea acestor mari regiuni, se va reduce numãrul functionarilor publici. Uniunea Europeanã alocã fonduri numai pentru regiuni, si nu pentru judete, o astfel de unitate administrativã, cu o fortã economicã, o suprafatã si o populatie atât de mici neregãsindu-se, în prezent, în nici o altã tarã componentã a UE.
Şi ce dacă nu mai este în nicio altă ţară ? Ce relevanţă are asta ? Noi trebuie să ne supunem conducerii U.E. pentru că aşa e peste tot ? În Republica Moldova sunt peste 40 de raioane şi ţara este mult mai mică decât România şi văd că nu mai e o aşa de mare problemă !
Bun, să înţeleg că e pentru "binele ţării, al nostru al tuturor". Să atragem fonduri structurale europene şi să creştem astfel supunerea faţă de Bruxelles. De acord cu prima parte dar atunci de ce s-a mai înfiinţat ADR Nord-Est ? (Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est)
Rolul acestor ADR-uri este exact acesta: de a atrage fondurile la nivel de regiune şi de a le distribui în funcţie de nevoi. De ce este nevoie şi de o includere teritorială efectivă a acestor regiuni dacă există deja instituţia care se ocupă de unul din argumentele aduse ?
Se reduc funcţionarii publici? "O singură prefectură, cu un singur Consliu Regional şi un preşedinte al regiunii ales prin vot direct". Da, într-adevăr se reduc însă nu cumva această reducere va fi drastic în defavoarea cetăţenilor de rând?
Atâta ne-am obosit după 1990 să promovăm descentralizarea şi acum ce facem? Recentralizăm? Conducerea unică nu poate duce decât la totalitarism şi, desigur, la existenţa unor zone care vor fi uitate.
Se reduce numărul de funcţionari publici dar cu câţi? Chiar atât de multe posturi vor dispărea? Eu cred că o evaluare pe baza competenţelor în instituţiile din judeţele Vaslui, Iaşi, Bacău şi Galaţi ar reduce numărul de funcţionari publici mai eficient decât o regionalizare.
Sunt foarte multe posturi în instituţiile publice care nu-şi au rostul. O evaluare obiectivă şi eficace a acestora ar reduce personalul mult mai mult decât o regionalizare bazată în general pe călcarea în picioare a istoriei şi plimbarea "de la Ana la Caiafa" a populaţiei în genere.
Dar ce contează ce cred eu sau alţi bârlădeni? Ce contează ce cred unii locuitori ai Vasluiului? Ce contează în general ce credem noi românii de rând? Nu. Important este să "dăm bine" în Raportul de Ţară (sau de Ţeapă aşa cum îl numea în trecut cineva) şi ca noi cu toţii să cumpărăm produse de proastă calitate fabricate în U.E., să ne gândim mai puţin la ţara noastră şi mai mult la nivel "ieuropean"... astea sunt lucrurile care contează.
U.E. nu vrea ca cetăţenii ei să fie români, bulgari, francezi, italieni, spanioli, etc. etc. ci vrea ca cetăţenii ei să fie europeni. Mergând pe acest principiu credeţi că lor le pasă de bârlădeni, vasluieni, ieşeni, gălăţeni etc. etc. ?
Oamenii politici de la nivelul judeţului Vaslui par foarte sceptici în ceea ce priveşte această temă, preşedintele PRM Vaslui permiţându-şi chiar o glumă: "Eu propun o regiune Vaslui - Siberia".
Dacă tot e la modă călcarea barbară peste vechile principii, îmi calc şi eu pe inimă şi susţin oamenii politici în această tematică. Regionalizarea e de porc şi ar fi un pas important spre distrugerea identităţii locale şi va netezi drumul spre Statele Unite ale Europei cu capitala la Bruxelles.
În momentul în care lumea întreagã este îngenuncheatã de criza economicã, acum, când România se aflã într-o situatie fãrã precedent, când sute de mii de oameni îsi pierd locurile de muncã iar alte milioane de români presãrati prin lume nu stiu încotro s-o apuce, hop si noi cu regionalizarea! Conform unei vorbe mai vechi, tara arde si baba se piaptãnã! Sunt în temã cu orientarea europeanã privind regionalizarea, însã nu sunt obligat sã cred cã tot ce fac occidentalii este neapãrat obligatoriu sã facem si noi. Ce au judetele? Nu mai sunt bune? Este o temã supusã dezbaterii, ca multe altele, pentru a sustrage mintea oamenilor de la adevãratele probleme ale oamenilor: îngenuncherea ei economicã chiar de cãtre cei care propovãduiesc regionalizarea. Corneliu Bichineţ, preşedintele filialei judeţene PRM.

Un comentariu:

  1. O alta tara europeana, Franta, are o suprafata de 2 ori mai mare ca Romania si o populatie cam de 3 ori mai mare.
    In schimb, are 11 regiuni si 96 departamente (echivalentul judetelor), excluzand regiunile de peste mari si tari. Ca o paranteza, Olanda, o tara mai mica decat Romania, are 12 provincii, la fel ca si Canada, a 2-a tara ca marime din lume.
    O alta tara candidata la m.U.E., Turcia, are o suprafata cam dubla fata de Franta si o populatie cam de 4 ori cat a Romaniei si are 7 regiuni si 81 districte (echivalent al judetelor).
    In ambele tari, "judetele" lor au administratie proprie, ca judetele romanesti.
    Pe francezi nu-i deranjeaza nimeni ca au atatea departamente si atata personal in administratie necesar acestora. Turcii ar trebui sa se bucure ca criza i-a prins in afara Utopiei Europene si chiar au reusit o oarece crestere economica in timp ce marii amatori de soviete occidentale cu € taiat la mijoc erau in cadere libera.
    Comparandu-ne cu Franta, dupa suprafata, Romania ar trebui sa mai infiinteze niste judete, ca Barlad, Roman, Lugoj, Sighisoara sau cum le-or zice. Dupa populatie, comparativ cu Franta, Romania ar trebui sa ramana cu vreo 32 judete. Oricum, peste normele sovieteuropene.
    Daca ne-am compara cu turcii la suprafata si la populatie am ramane cu 10 judete si cu vreo 2-3 regiuni, cam alea mari pe care le stim din clasa I.
    Dar pana acum se vorbea de descentralizare si de autonomie locala (nu aia udemerista). Acum, vorbim de o centralizare la nivel de "euro"-regiuni.
    Indiferent ce vor face francezii sau turcii cu impartirea lor, Romania ar crea astfel niste Bucuresti mai mici, niste Basesti mai mici, niste parlamenti (consilieri) mai mici si niste cozi mai mari la sediile administrative.
    Impozitele se vor duce tot la un centru, de unde vor fi impartite dupa voia alesilor unde vrea muschiul lor, iar noi vom spune precum Constantin Tanase: "si cu asta ce-am facut?"

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails