vineri, 9 ianuarie 2009

Test de nervi: Drumul de la Bârlad până în micro 19 Galaţi

Spuneam într-un articol anterior că astăzi îmi voi lua inima-n dinţi şi voi înfrunta gerul într-o călătorie spre Municipiul Galaţi şi mai apoi cu un ocol prin Brăila voi reveni Luni-Marţi.
Ei bine m-am suit în trenul personal nr. 7656 din direcţia Bârlad cu destinaţia Galaţi înarmat cu tutun şi baterii pentru mp3-player.
Drumul a fost groaznic şi a durat exact 245 de minute (4 ore şi cinci minute) dat fiind că acest tren, trenul foamei numit odinioară, merge puţin mai repede decât putea stră-bunică-mea la 97 de ani ai săi.
Pe lângă faptul că mi-am uitat carnetul de note acasă şi deci a trebuit să achit bilet întreg, am suferit şi de frig dat fiind că pentru Societatea Naţională a Căilor Ferate -7 grade înseamnă probabil +10 sau ceva de tipul acesta.
În fine, cum necum am ajuns în gara Galaţi unde era oricum mai cald decât la Bârlad cu patru ore mai devreme. Nu-mi vine să cred că n-am înjurat în toate direcţiile până la Galaţi dar probabil s-a datorat faptului că m-am întâlnit în tren cu elevi de la mine din liceu ce locuiesc în comunele de pe lângă Bârlad şi discuţiile cu ei m-au binedispus.
În gara Galaţi mă îndrept spre un maxi taxi pe care trona afişul "Gară-micro 19-Billa 1 şi retur" şi zic că în maxim 30 de minute sunt unde trebuie s-ajung şi se gată şi cu povestea drumului. Ei bine... NU!
Nu plecase încă microbuzul din gară şi dă să urce o doamnă care nu observă că mai e o bordură înainte de intrarea în maxi-taxi şi se împiedică luând un cap puternic de treapta maşinii şi lovindu-se în opinia mea foarte grav şi la picioare. Vreo doi chicoteau iar pe şofer îl durea-n trei litere. Mă ridic, o ajut să se repună pe picioare o ajut să-şi urce bagajele şi pornim. Dânsa spune că nu are nimic însă eu personal n-o cred.
Buuun. Prin Ţiglina urcă o tanti îmbrăcată în negru de tip uniformă (societatea numeşte astfel de persoane măicuţe, eu nu). Tanti asta în negru dă să scoată şi ea 1leu ca toată lumea pentru a-şi achita călătoria. Ghiciţi ce?! Şoferul replică "Lasă măicuţă banul acolo, nu e nevoie".
Care va să zică eu de am mers X ore pe tren şi cu buget super limitat nu aveam nevoie dar tovaraşa în negru cu cel puţin 500 de lei în portofel putea merge moca... doar de... e oama domnului nu ?!
O lasă pe tanti în mijlocu' intersecţiei deranjând circulaţia în mijlocul sensului giratoriu (loc unde apropo pe mine de pildă nu m-ar fi lăsat) iar tantea coboară şi nu spune nimic. La scurt timp, adică la prima staţie pe bune, coboară şi doamna ce tocmai îşi lăsase un fragment de cap pe treapta maşinii şi-mi mulţumeşte pentru ajutor înainte de-a coborî.
După coborârea dânsei îl întreb pe şofer de ce tantea aia în negru nu plăteşte bilet şi eu de pildă trebuie să plătesc ?! Dânsul constată că mai erau cel puţin încă doi care-mi împărtăşeau opinia şi totuşi replică: "Lăsaţi, haideţi să nu judecăm că nu-i bine.". Adică de ce să nu judecăm?! Păi ce dânsa are 4 picioare sau două perechi de... era să spun eu ce... de-i scutită de plata biletului de călătorie ?! Şi-n plus nici nu era săracă şi nici n-a mulţumit, ba chiar a fost şi scroafă cerând să se încalce circulaţia pentru ea !
Cine-a fost mai creştin ? Şoferul care nu i-a luat bani uneia îmbrăcate în negru şi a deranjat circulaţia pentru ea sau eu care am sărit necondiţionat în ajutorul unui semen aflat la ananghie ?!
Reflectaţi vă rog la asta şi să-mi spuneţi dacă am dreptate şi mai ales dacă nu cumva a fi creştin nu implică neapărat a te gândi la dumnezeu sau popi.
Acesta este un articol tip jurnal de călătorie. Voi reveni cu un articol de reflexie asupra acestei teme cândva... altădată.

3 comentarii:

  1. ca bine spui ma luci..futui in gura d oamini cretini..

    RăspundețiȘtergere
  2. Vă rog să evitaţi limbajul de tipul ăsta. Voi începe să am ezitări în a publica astfel de comentarii. Vă mulţumesc anticipat pentru înţelegere.

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails