duminică, 29 martie 2009

România - Serbia

Ei bine, stimaţi cititori, se pare că şi de această dată am avut dreptate.
Meciul a început mai apatic ca oricând şi noi chiar am crezut că jucăm Athletico Poşogeni şi nu cu o echipă ce are în componenţă jucători de la echipe adevărate de fotbal.
Până să apucăm să ne bucurăm de pasa luminantă a lui Mirel Rădoi ce a dus la primul şut pe spaţiul porţii al partidei, lovitura de cap a lui Adrian Mutu, sârbii au contraatacat frumos şi din trei pase (prima dintre ele urmare a unui puiuţ de henţ la mijlocaşul sârb) sârbii au şutat în stâlpul din stânga al porţii lui Lobonţ prin Krasici, mingea a sărit perfect la Jovanovici care a înscris pentru 0-1.
0-1 şi liniştea se instaura pe stadionul "Farul". Băieţii noştri au forţat, sau, mai precis, au încercat să forţeze însă nici măcar pasele elementare de 2-3 metri nu ieşeau. Mingea ţopăia de o lua mama naibii cum puneau românii piciorul pe ea în vreme ce sârbii o cuminţeau din una maxim două atingeri. Haideţi să vedem primul gol:

Am avut şi puţin ghinion dar... doamne ajută. Hai băieţii că se poate! Zicea lumea prin BT-NN.
Haideţi că se poate şi până în fatidicul minut 45 n-am mai văzut decât o intervenţie bună a lui Bogdan Lobonţ şi câteva cafturi tovărăşeşti între fanii sârbi veniţi cu torţe şi cu tot arsenalul de rigoare şi jandarmii români.
Vine şi minutul 45. Ultima fază a primei reprize. Corner sârbesc, Dorel Stoica (jucător care acum 3 ani juca în ligile inferioare şi acum e mare vedetă la obosita aia de echipă de-i zice Universitatea Craiova) aleargă după Nemanja Vidic, mingea îl depăşeşte pe fundaşul lui Manchester United şi îl loveşte în piept pe oltea şi se duce perfect în propria poartă pentru 0-2.
Minunat! După ce că nu eram în stare să atacăm nici măcar ca o echipă de ligă inferioară ne mai dădeam şi singuri goluri. Ia să vedem şi asta:

Şi vine pauza. Mă sună tata să mă întrebe cât 4-0 pentru sârbi e scorul. Oftez şi-i spun că-i doar 2-0 şi că poate mai salvăm ceva.
Pauza pare să fi fost un sfetnic măcar cât de cât bun căci în repriza a doua România a jucat entuziasmant.
Pe sistemul "tot înainte că şi-aşa nu mai avem ce pierde", românii s-au aruncat pe careul lui Vladimir Stojkovic şi după o ocazie mare, mingea se loveşte de Adrian Mutu (mă rog, comentatorii au zis c-a fost deviere de geniu, eu sunt de altă părere), Ciprian Marica, atacantul lui VFB Stuttgart sprintează către minge şi trimite dintr-o bucată un lob perfect peste portarul sârb pentru 1-2.
Hai că se poate! Să vedem mai întâi golul:

Frumos gol, ce să zic.
Am continuat să forţăm iar publicul împingea parcă de la spate echipa României care dorea să egaleze.
Schemă clasică: Contraatac sârbesc prin apărarea inexistentă a României, lovitură de colţ, centrare, învălmăşeală în careu şi gol. 1-3,
Branislav Iovanic înscrie printr-o foarfecă după ce 4 jucători români nu au izbutit să degajeze mingea din interiorul careului mic al lui Lobonţ. Haideţi să-l vedem şi pe ăsta.

Ăsta chiar c-a fost ghinion.
A fost golul care ne-a turnat parcă plumb în ghete. România nu s-a lăsat şi după câteva ocazii dintre care gsp.ro o consideră cea mai importantă pe cea a lui Cosmin Contra,

România a reuşit să marcheze din nou. Autorul golului? Dorel Stoica. Ei să nu-ţi dai cu tesla-n testicule ? Măcar şi-a spălat o parte din păcate.
Lovitură liberă directă, lateral stânga, execută Adrian Mutu şi Dorel Stoica finalizează cu capul pentru 2-3.

Hai mă, măcar un punct să scoatem şi noi. Zice lumea la BT-NN după ce ne-am bucurat pentru reuşita olteanului.
Presiunea a continuat la poarta lui Stojkovic dar abitrul(care n-a văzut un cot în figură aplicat lui Contra şi un penalty la Daniel Niculae), apărarea supraaglomerată a Serbiei şi arta tragerii de timp uzitată profund de adversarii noştri de aseară au făcut ca România să n-o mai bage-n aţe încă o dată.
Pe final acelaşi Cosmin Contra s-a accidentat la braţ însă pentru că România nu mai avea schimbări, fundaşul lui Getafe a strâns din dinţi şi a jucat până la final.
Final crunt: România - Serbia 2-3 şi rămânem cu doar 4 puncte după tot atâtea meciuri.
Clasament?
Loc; Echipa; jocuri disputate; puncte
1. Serbia 5 12p
2.Lituania 5 9p
3.Franţa 4 7p (Lituania - Franţa 0-1, meci disputat la aceeaşi oră cu al nostru)
4.Austria 4 4p
5.România 4 4p
6.Feroe 4 1p
Aşadar doar Insulele Feroe stă mai prost ca noi. Poate măcar în retur îi batem încă o dată măcar de n-om termina ultimii.
Următorul meci se va juca miercuri, 1 aprilie, când România va întâlni Austria pe terenul acesteia.
Gigi Becali, finanţatorul vicecampioanei Steaua Bucureşti s-a arătat pesimist fiind convins că vom pierde şi în Austria. Cornel Dinu, fost mare fundaş al echipei naţionale din anii '70 şi '80, crede că doar dacă Stoica nu va juca avem şanse cu Austria crezând că olteanul nu trebuia introdus în teren pentru un "asemenea meci".
Alţi oameni de fotbal sunt mai apropiaţi de suporteri care cer schimbarea antrenorulu Victor Piţurcă întru aducerea unei alte mentalităţi şi a unui alt caracter. Mirel Rădoi, fostul căpitan al Stelei, consideră că trebuie să batem Austria căci altfel ne facem de râs.
Cu cel din urmă înclin să fiu de acord.
Poate-i "păcălim" pe austrieci şi-i învingem cu 1-0 gol din offside eventual şi cu două bare.
Totuşi, la cum a jucat România astăzi (Cociş zice că echipa a jucat bine. Aşa o fi mă tată da' vezi tu, fotbalul ăsta e pe bază de goluri nu pe fiţe şi maşini "cool" sau pe bază de numele fotbalistului X sau Y) eu zic că nu vom face mare brânză în Austria.
Presa spune că România şi-a compromis în mare măsură şansele de calificare dar eu zic că încă nu-i totul pierdut mai ales că matematic şansele sunt chiar mari. Totuşi, dacă nu batem Austria eu zic că trebuie să ne cumpărăm toţi plasme ca măcar să vedem Campionatul Mondial la televizor în format full-HD.
România a jucat prost. Prost de tot în prima repriză şi binişor de la începutul reprizei a doua şi până la încasarea celui de-al treilea gol.
Dacă, să zicem prin absurd, ne calificăm jucând aşa, eu zic că mai bine nu ne prezentăm. România nu a jucat ca o echipă ce merită să se califice la turneul final al campionatului mondial.
Cum să te califici când toată echipa se bazează pe un jucător care nici nu ştie bine imnul naţionalei ?! Cum să te califici dacă 5 oameni nu sunt în stare să degajeze o minge ?! Cum să te califici dacă în situaţie bună de centrare la 2-0 pentru adversar tu preferi pasa înapoi?
La câţi nervi am, mă bucur că nu a ieşit un articol licenţios şi sper, din nou, să nu am dreptate când spun că n-o să facem nimic în Austria.
Hai România! Deşteaptă-te române !

2 comentarii:

  1. sincer spiritul tau critic da pe dinafara...poate nu a fost un meci de fotbal prea stralucit dar in nici intr-un caz asa prost precum l-ai prezentat...Cocis a avut dreptate knd a zis ca echipa a jukt bine...primul gol a fost sustinut si de un pic hentz, golul doi a fost autogol iar cel de-al treilea un mare offside...deci in aceste conditii nu vad cum nu s-a jukt un fotbal bun, avand in vedere daruirea, ambitia si jocul bun practicat mai ales in partea a doua a meciului...e bine ca ai pareri critice dar nu e bine ca sunt prea subiective :D esti prea pesimist frate ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. nu ştii că românii nu se simt bine până nu se f*t singuri în c*r? aşa şi cu autogolul... :)

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails