duminică, 7 noiembrie 2010

Adrian Păunescu - sfârşit

După cum probabil bine ştiţi, vineri, 5 noiembrie, poetul Adrian Păunescu a încetat din viaţă la vârsta la care norvegienii abia ies la pensie, 67 de ani.
Iniţial vroiam să scriu acest articol sub o altă formă, mai structurată dar am renunţat la idee pentru că deja până astăzi, în ziua înmormântării, cam toată lumea s-a înghesuit să-şi prezinte regretele, omagiile dar şi injuriile la adresa personalităţii Adrian Păunescu.
Repetatele mele amintiri ale activităţii Cenaclului Flacăra aşternute aici mă fac să nu mă simt printre ipocriţii care au scuipat pe imaginea cuiva şi apoi sunt brusc fani după ce respectiva personalitate trece în nefiinţă. (Vezi cazurile Laura Stoica, Mădălina Manole sau Florian Pittiş)
Şi iată că la mai puţin de doi ani de când copilul de suflet al lui Adrian Păunescu, Tatiana Stepa, a trecut în nefiinţă şi iniţiatorul Cenaclului trece în lumea umbrelor.
Am citit chiar multe poezii ale lui Adrian Păunescu (chiar mai multe decât ale autorilor pe care i-am studiat la şcoală) şi, chiar cu riscul să enervez multă lume, o spun cu subiect şi predicat că poezia sa nu este una de slabă calitate dar nici pe departe una genială aşa cum s-au hazardat cei de la Antena3 în cursul zilei de ieri.
Peste tot aud fie de faptul că Adrian Păunescu i-ar fi adus osanale lui Ceauşescu (şi deci era un comunist convins), fie că era poet, publicist şi om politic.
Să le luăm pe rând.
În primul rând, 80% din populaţia României a auzit de Adrian Păunescu şi totuşi când el a candidat la Preşedinţia României, a obţinut mai puţine voturi decât Remus Cernea, despre care mai puţin de jumătate din Românie auzise.
În al doilea rând, cea mai mare parte din editorialele scrise de Adrian Păunescu nu aveau trecere la nimeni. Să fim serioşi, cine deschidea ziarul ca să citească ce mai zice Păunescu? Mai nimeni.
Despre poezia sa deja am vorbit.
Dar, pe de altă parte, NIMENI nu vorbeşte în detaliu despre cel mai notabil lucru întreprins de Adrian Păunescu: Cenaclul Flacăra.
Adrian Păunescu, prin cele întreprinse de el, a reuşit ceea ce nimeni până la el şi nimeni de la el încoace (poate cu mici excepţii sporadice) nu a mai reuşit: Să umple stadioanele!
Că a avut el simpatiile lui pe Ceauşescu, e discutabil, dar sigur nu i-a picat deloc bine sistemul de sub Ceauşescu, sistem care, după cum am mai spus-o pe-aici, nu era nici pe departe în totalitate sub controlul tovarăşului.
Şi totuşi, dacă nu ar fi avut el această simpatie pentru Ceauşescu, aproape tot ceea ce numim astăzi "folk românesc" nu ar fi existat de fel. Valeriu Sterian, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, Ducu Berţi, Tatiana Stepa,... şi mulţi alţii, sunt artişti lansaţi exclusiv mulţumită lui Adrian Păunescu.
Să nu fi fost el, determinarea şi încăpăţânarea lui şi cenaclul lui, în România nu ar fi existat folk deloc!
"Nimica nu se face în poziţie de drepţi!" - Este un vers scris de Adrian Păunescu şi urlat pe un stadion "Dunărea" Galaţi arhiplin în 1980 de Nicu Alifantis.
Că poate uneori mai zicea şi de bine de regim sau că băga "la urgenţă" un text cu osanale când Miliţia se apropia de scenă pentru a opri spectacolul sunt, din punctul meu de vedere, deloc condamnabile ci dimpotrivă, lăudabile prin modul în care reuşea să transmită mesaj libertanist mulţumind simultan şi temutele comisii de cenzură.
Tinerii fugeau de-acasă în colţuri opuse de Românie ca să vadă o reprezentaţie a Cenaclului. Ia ziceţi-mi un alt artist român, din poezie sau muzică, ce reuşeşte asta în mod constant în prezent.
Am mai auzit pe unii care numesc Cenaclul Flacăra "programul intens de spălare a creierului tineretului - cântau osanale pentru tovarăşul şi se simţeau liberi şi rebeli". Mă trăi-v-ar familia voastră dar de "Imn" sau "Tu Ardeal" aţi auzit?
Niciodată nu am fost un fan înfocat al poeziei lui Adrian Păunescu, al editorialelor sale sau a personalităţii sale politice. Dar întotdeauna am respectat activitatea pe care a depus-o în perioada Cenaclului, activitate care, cu excepţia loviturii de stat din 1989, cred eu c-a mişcat cea mai mare masă de oameni.
E interesant cum oameni care l-au înjurat acum vin şi-l plâng şi la fel de interesant este că oameni care au avut o părere indiferentă vis-a-vis de activitatea (trecută sau actuală) a lui Adrian Păunescu, s-au trezit acum să-l înjure şi să-i minimalizeze importanţa.
Odihnească-se-n pace. Adrian Păunescu, cu bune şi cu rele, este nemuritor în conştiinţa celor care au auzit de Cenaclul Flacăra, a celor care i-au admirat poezia şi chiar a unui segment al lumii fotbalului.

La final, să dăm ascultare unei piese scrisă de Adrian Păunescu:
Nicu Alifantis si Florian Pitis - Imn


Dacă şi-asta vi se pare a osanală la adresa regimului, atunci mă scuzaţi că mi-am permis să aduc un mic omagiu unei reale valori româneşti.

6 comentarii:

  1. Buna Lucian,
    Desi nu ai trait nici un minutel pe timpul lu' Ceausescu surprinzi destul de bine un coltisor. Controlul din partea sistemului lui Ceausescu nu scartia DELOC pot sa-ti spun. Chiar era unul din cele mai feroce ( si nu a disparut ci si-a mai "modernizat" un pic activitatea). Adrian Paunescu avea trecere la Ceausescu si cei care stiau asta il sustineau. Cand venea Cenaculul Flacara intr-un oras - nu conteaza care- brusc in seara respectiva- nu se stingea lumina( in restul zilelor era program de stins lumina si de facut lectiile la lumanare), se dadea apa calda si poate te inghesuiai la cozi ca venea ulei mai mult sau lapte dimineata ( atunci cand te duceai de la 3 dimineata sa pui sticla cu banii in ea la rand colea in Piata Saraca la Alimentara .
    A fost privilegiat in perioada aia Paunescu si nu numai atunci.
    Cenaclul Flacara a fost un fenomen frumos intr-adevar. Acum degeaba ar vrea cineva sa il reinvie ca nu mai sunt tinerii aceia de atunci. (fugeai de acasa la Cenaclu ca oricum nu aveai la ce te zgai acasa- 2 ore la tv si alea pline de emisiuni despre tovarasul si un film veki caruia ii schimbau numele sa-l mai dea inca o data sa spuna ca e nou.) Daca venea cineva cu un casetofon de pe afara sau aveai magnetofon erai barosan, sef de gasca ,ca puteai sa dai bairamuri.Si cata chinuiala sa inregistrezi niste muzica sa ai pentru petreceri. Normal ca Cenaculu Flacara era ceva ca oricum era vid de distractii. Era si trendy sa mergi la Cenaclu - era o unda Flower Power in Cenaclu. Tinerii se simteau uniti si mai licarea ceva din sentimentul national acolo ( satui fiind de informarile politice de la scoala si de istoria presarata de citatele "geniale" a lu tovarasu.M-am uitat si eu putin la tv zilele astea cabd dadeau imagini de la Cenaclu si spuneam- Doamne ce vremuri am trait si ce vremuri traim- cu un aer de un pic de nostalgie dar si de dezgust ce vremuri traim azi.
    Toate bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. Deci un articol comemorativ. Nici nu ma obosesc sa il citesc pentru ca mi-e prea sila de ilustrul porcin decedat. Nu ma pricep la poezie. In general mi se pare artificiala si mult deplasata, necesitand un talent deosebit. Paunescu avea talent din plin. DAR, am prostul obicei sa privesc si caracterul omului artistului nu numai opera lui (nu de alta dar sunt in mare legatura; nu e ca si cum ai da la saiba). Paunescu a fost un porc si inca unul arogant. Nu am sa uit niciodata modul in care se comporta cu cei din jurul lui, cum se rastea la oameni, cum avea tendinta dictatoriala de a nu accepta pareri contrare de genul "cine esti dumneata sa ma contrazici?!!!" Un om care are o parere, asta sunt, manca-mi-ai slitul de infect! A fost un jegos violent care atunci cand se imbata vandaliza localuri spargand si rupand si rasturnand. Pe vremea lui Ceausescu a fost un pupincurist iar dupa '89 senator. Sarmanul Cristian Paturca a murit in mizerie, fiind revolutionar si "golan" in Piata Universitatii.
    Ma pis pe mormantul suinei! Cand ajung in capitala ii caut groapa si imi descarc amarul! Versurile lui nu fac doi bani pentru mine deoarece sunt rodul unui om de nimic. Opera e oglinda artistului. In cazul lui e una mincinoasa. Deformeaza in mod fals un chip hidos. Asta pentru ca e nesincera, artificiala si teatrala.
    Spor!

    RăspundețiȘtergere
  3. "Opera e oglinda artistului." - Eu nu sunt de acord.
    Din punctul meu de vedere funcţionează foarte bine dictonul "Worship the music/the art itself, not the musician/the artist".
    N-o fi fost Păunescu vreo cheie de biserică şi nu spune nimeni asta (decât poate cei care n-au văzut/citit/ascultat ceva mai bun) dar pe de altă parte, când o nimerea, o nimerea bine iar ăsta e un FAPT.
    La urma urmei toţi artiştii de orice fel (şi când spun toţi, mă refer la TOŢI) au avut vicii sau comportamente aberante.
    Şi totuşi, de-aici şi până la a spune că te duci tu să-ţi verşi dejecţiile în mormântul lui, deja mi se pare profund exagerat din partea ta.
    Dacă aveai atâta sânge-n tine şi-l detestai într-aşa un hal, de ce câtă vreme a fost în viaţă nu l-ai contestat?!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ooo, ba la-m contestat, camarade! Mereu am spus sus si tare, pe unde am putut, cat de infect mi se pare personajul. Dar revolta mea tine mai ales de faptul ca la noi, la romani, spalarea mortului se face cu limbile a zeci de mii de ipocriti! E un fel de ritual necrofil!
    Da, sunt un mizerabil. In general cu cine merita. Iar simplul fenomen al mortii nu creste pe nimeni in ochii mei. Despre morti numai de bine? Ei, as!!! Acum se cheama ca ar trebui sa il deplang si pe Ralu Filip, acel intrument scarbavnic al cenzurii PSD-iste (sau ce mai era pe vrenea lui Nastase)? Sau pe javra de Brucan care a aruncat din varful pixului sau jurnalistic zeci de oameni in inchisorile staliniste? Vezi sa nu! Sau pe Pruteanu, alt personaj cu caracter infect, capabil sa se faca de ras in fata unor manelisti care pareau mult mai decenti decat vajnicul PRM-ist?
    Ooo, mai am o lista lunga de jigodii care se transforma in oale si ulcele sub nivelul solului. Dar asa se intampla cu orice creatura de pe terra, nu e o virtute.
    Mai ramane sa mi se reproseze ca am sa injur hoitul lui Iliescu. Apropo, cand moare asta chiar am sa ovationez!
    Pentru mine, caracterul unui om conteaza mai mult decat valoarea lui profesionala. Modelele vin din etica, nu din mazgaleli pe foi. Sunt grafician si stiu la ce ma refer. De fapt, daca ne gandim din nou la conceptul de mentor, ai sa intelegi perspectiva din care privesc lucrurile. Ce important e sa fii OM! Cineva spunea ca atunci cand se doreste atingerea conceptului de supra-om, esti pe cale sa pierzi insusi numele de om.
    De fapt e doar opinia mea... Ramane de judecat daca e corecta sau nu.

    RăspundețiȘtergere
  5. geronimo: O părere nu este neapărat corectă sau greşită pentru că este ea însăşi doar o PĂRERE.
    Pe de altă parte şi obiectivitatea are hibele ei fiind până la urmă doar o altă subiectivitate a purului adevăr.
    Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că eu n-o să te pot convinge pe tine că nu e etic să jigneşti unii oameni care nu mai sunt în viaţă şi la fel nici tu n-o să mă convingi pe mine că e etic să relatez despre un personaj atât laturile pozitive cât şi cele negative!
    "Modelele vin din etica, nu din mazgaleli pe foi." - Aha. Deci să înţeleg că în viziunea ta un analfabet cu etică impecabilă este un model de urmat, în vreme ce un veritabil artist cu o etică pe alocuri îndoielnică este de scuipat, nu?

    RăspundețiȘtergere
  6. mai toate reactiile negative la adresa lui Paunescu au fost generate de aberatiile promovate de antene+realitatea in incercarea de a folosi un eveniment cu specific personal si cu importante incarcaturi emotionale pentru a vinde un produs ca alternativa politica.

    "Despre cei morti, la fel ca si despre cei ce inca sunt in viata, numai ADEVARUL!" - Vladimir Tismaneanu

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails