miercuri, 2 februarie 2011

Traduceri autorizate şi profesioniste

(gândind în timp ce scrii): "Bă nene, oare jour e de genul feminin sau masculin?
Oare ce timp trebuie pus în subordonată dacă în principală am past participle? Îîihh, la naiba. Aici trebuia venit cu subjonctivul.
Oare o de-aici e aşa sau e ö? În fine, asta e traducerea dar parcă termenul ăsta nu sună bine. Oare nu cumva avea o altă semnificaţie contextuală?"
Ei bine, astea sunt probleme pe care şi le pune orice traducător şi pe care în mod cert vi le-aţi pus la un moment dat cei care cunoaşteţi şi o altă limbă în afara de limba română.
Când traducem un text ca să-l citim la un simpozion sau la o manifestare, mai merge să-l traducem acasă sau pe genunchi înainte de prezentare şi eventual să-i mai cerem părerea lui Gigel care poate mai are şi el vagi cunoştinţe din acea limbă şi să-şi dea şi el o părere.
Dar, ce facem atunci când vrem, de pildă, să reclamăm statul la CEDO, este indicat să redactăm o scrisoare deschisă şi să expediem şi dosarul cu cazul nostru într-una din limbile oficiale ale Curţii, în speţă limba engleză sau limba franceză?
Desigur, putem trimite şi în limba română, pentru că limba română este una din limbile oficiale ale ţărilor semnatare ale convenţiei însă prioritare pentru CEDO (o instanţă despre care ştim că este foarte aglomerată) sunt dosarele redactate în limbile oficiale ale Curţii.
Când e vorba de un dosar întreg de abuz din partea Statului, deja situaţia se complică întrucât sunt acolo foarte mulţi termeni juridici pe care nu-i învăţăm la şcoală (decât cel mult fugitiv) şi, mai ales nu ne putem permite să ne exprimăm greşit căci până ţi se admite dosarul poate dura şi un an iar o respingere pe motiv de neconcludenţă sau incomprehensibilitate te termină definitiv şi irevocabil întrucât până ţi se aprobă un nou dosar (corectat de data aceasta) e posibil ca unele fapte reclamate deja să se prescrie.
Aşadar, avem nevoie de traduceri autorizate. Şi, nu numai atât. Căci Curtea, pentru a fi sigură că nu sunt greşeli recomandă doar traduceri legalizate (legalizarea făcându-se la notarul public cu condiţia ca traducerea să fi fost făcută la un traducător autorizat).
De asemenea, există numeroase ONG-uri care oferă tinerilor oportunităţi de a pleca în ţări străine pentru a se specializa sau pentru diferite stagii de voluntariat. Şi în acest caz, este nevoie ca documentele dumneavoastră (buletin, certificat de naştere - în cazul minorilor, etc.) să poată fi înţelese de către oficialii din ţara de destinaţie.
Şi, chiar dacă nouă ni se pare că sună similar "lieu de naissance" cu "locul naşterii", pentru ei nu sună similar şi au nevoie de o traducere în acest sens. Ca să nu mai vorbim de eterna problemă că în cărţile româneşti de identitate nu este specificată în clar data naşterii iar pentru străini este obositor să se chinuie să descifreze Codul Numeric Personal.
Practic, în orice relaţie oficială cu instituţii din afara României, este esenţial să folosiţi serviciile de traduceri autorizate pentru a evita eventualele confuzii, confuzii care pot duce la neplăceri imense.
Pe criza asta o ofertă de lucru din străinătate ar putea fi salvarea ta ca individ, nu-i aşa? Ei bine, zgârcindu-te la câteva zeci de lei şi neefectuând traduceri autorizate pentru documentele tale de aplicare, rişti respingerea aplicaţiei tale. Nu contează că poate eşti mai competent decât ceilalţi candidaţi. În ochii angajatorului, cel cu care se poate înţelege şi pe care îl poate înţelege este mai competent decât cel cu care nu se poate înţelege sau căruia nu îi poate înţelege aplicaţia. Ba încă unii angajatori ar putea chiar considera că-i tratezi "de sus" trimiţându-le documentele în limba română.
De ce scriu toate acestea? Pentru că, s-ar putea, la un moment dat (niciodată nu ştii ce-ţi rezervă viitorul) să fiu şi eu la rându-mi un traducător iar problema majoră a acestora este mentalitatea multor oameni care consideră că ştiu şi ei limba cu pricina şi nu au nevoie de aşa ceva.
Desigur, nu contestă nimeni faptul că există şi alţi oameni decât traducătorii autorizaţi care cunosc germană, engleză, franceză sau italiană, însă când e vorba de cazul tău la CEDO, atunci când traduci tu însuţi, s-ar putea să fii influenţat sau să ai emoţii şi eşti mai supus greşelii decât un individ neutru ca cărui unică treabă este să traducă, fără să fie implicat emoţional sau social în vreun fel cu textul ce prezintă cazul tău.
Acum, aceste traduceri autorizate nici măcar nu mai sunt scumpe astfel că împăunarea de atotştiutor reprezintă un factor de risc inutil în plus.

Vă salut cu respect,
Lucian Vâlsan.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails