luni, 30 mai 2011

Tineretul "degenerat", Facebook şi UE

Motto: Să gândeşti global şi să acţionezi local
De fiecare dată când văd un titlu în ziar care e legat de copii şi/sau tineri, mi se face inima cât un purice gândindu-mă că cine ştie ce trăznăi de idei ar mai putea fi puse-n practică folosindu-se scuza că se protejează copiii. În SUA există deja precedente periculoase de câteva zeci de mii de site-uri închise cu scopul "protejării minorilor de sex-offenderi". Bine, în SUA dacă eşti bărbat şi eşti la mai puţin de 1km de un copil, ai peste 50% şanse să fii considerat sex-offender. Premiza de vinovăţie funcţionează deja în acest caz. Dar să nu divagăm.
Şi când eram eu copil şi mai apoi adolescent auzeam fraze de genul "copchiii din ziua de azi nu mai ştiu de frică dom'le şi de disciplină". E o discuţie întreagă despre cât de dăunător este sistemul autoritarian dar nu despre asta discutăm.
Discutăm însă despre tâmpeniile care se comit şi despre abuzurile legiferate în numele "drepturilor copilului" şi, mai ales, în numele "protecţiei copilului". Aşa cum am condamnat (şi o s-o fac în continuare) orice formă de stat-dădacă, în aceeaşi măsură detest când statul se bagă prea mult în relaţia părinte-copil. Având în vedere că nu a trecut foarte multă vreme de când aceste noi aberaţii s-ar fi putut aplica şi în cazul meu, consider că pot oferi o viziune mai apropiată de adevăr faţă de o persoană trecută de 40 de ani care inevitabil va compara cu copilăria sa, fundamental diferită de cea din prezent sau din ultimii 15 ani.

1. Tineretul "degenerat" şi UE/Statul

Statul în general şi Uniunea Europeană în special şi-a făcut un obicei prost de-a turna directive stupide despre cum ar trebui noi să ne creştem copiii.
UE a interzis în urmă cu ceva timp folosirea hanoracelor cu glugă şi şnur la copii afirmându-se chiar că e un miracol că generaţia noastră a ajuns la maturitate fără să se sufoce cu periculoasele hanorace.
Un real miracol ar fi ca instituţia Comisiei Europene să fie aleasă democratic şi nu numită, dar să nu divagăm căci nu aruncăm cu rahat în UE în sine acum ci în politicile ei.
Tot în UE, în Marea Britanie, în total acord cu legislaţia agreată de UE, unui copil i s-a nenorocit viitorul făcându-i-se dosar penal pentru că a dat cu mingea într-un geam.
I s-a întâmplat în Marea Britanie lui Tom Clarke în vârstă de 15 ani, după ce a bătut mingea prost pe maidan şi a nimerit din greşeală cu ea geamul unei sere din vecini. Pentru aceasta "faptă criminală" nu numai că a fost urmărit cu elicopterul de poliţie până a fost identificat pe baza amprentei termale lăsate de corpul său, dar la urmărire au mai participat şi alte două maşini şi o dubiţă de poliţie.
Adolescentului i-a fost trecută fapta criminală în cazier permanent şi nu va mai putea să aibă niciodată în viaţă o slujbă în care să lucreze cu copiii sau tineri, a fost informat de poliţie câteva zile mai târziu tatăl lui. Fapta lui a fost considerată "provocare de pagube criminală" şi poliţia l-a avertizat că băiatul lui ar putea primi o încadrare şi mai severă dacă nu se potoleşte. S-a înfuriat, considerând reacţia poliţiei exagerată la extrem, mai ales că băiatul nu a mai avut niciodată probleme cu poliţia sau la şcoală şi munceşte mult.
Aha... Păi după legea asta, cazierul meu ar fi avut 200 de pagini sau ar fi ocupat 4-5 MB în format electronic şi asta numai până la vârsta de 14 ani!
Ei bine, UE nu se arată indignată de încălcarea drepturilor copilului sau de protecţia copilului supus unui abuz cretinoid din partea miliţiei engleze. Nu, nici pomeneală! Totul e perfect legal!
Şi la noi se aplică legea discreţionar când vine vorba de tineri. Absolvenţii unui liceu din Deva au simţit-o pe pielea lor.
Deci, să fim bine înţeleşi: În România, dacă faci nuntă şi deranjezi un cartier întreg (sau tot oraşul, în cazul oraşelor mai mici gen Bârlad, Deva, Vaslui, Dej, etc.) eşti felicitat pentru că te numeri printre cei foarte mulţi care respectă medievala tradiţie a inutilei instituţii a căsătoriei.
Dacă te bucuri că ai terminat liceul eşti amendat! A termina liceul e un motiv real de bucurie - nu pentru că e greu ci pentru că învăţământul a ajuns într-o stare atât de groaznică încât îţi provoacă vomă ca elev!
Şi-acum, bomboana de pe colivă, Uniunea Republicilor Trepanat-Totalitare Europene, că de ei ne legăm în subcapitolul ăsta, vrea să interzică telefoanele mobile în şcoli.
Argumentele invocate sunt cel puţin superficiale şi nefondate: Un comitet înfiinţat de Consiliul Europei a prezentat un raport prin care avertizează că telefoanele mobile şi tehnologia Wi-Fi au un impact negativ asupra corpului uman şi recomandă interzicerea folosirii celularelor de către copii. Reacţia mea: TROLOLOLOLOLOLOL!
Şi nu doar pentru că OMS zice altceva, ci pentru că e fundamental stupid. Chiar şi presupunând că ar fi aşa cum spun tovarăşii de la Consiliul Europei, interzicerea ca măsură de protecţie este tot nesustenabilă!
Şcolile nu se află în vârful muntelui sau la 100 de km de cea mai apropiată localitate! Nu! Se află în centru sau în fine, în zona civilizată a oraşelor!
Pe 1 km² sunt, în oraşe, cam 4000 de oameni. Din ăia 4000, mai mult decât sigur 3800+ au telefon mobil. Ba încă în România, unii au şi câte două, sau chiar 3!
Bun, din ăştia 4000 maxim 400 sunt elevi, asta presupunând că în kilometrul pătrat analizat se află o şcoală. Să zicem că din 400 de elevi, 250 au telefon mobil (plecăm de la premiza că cei din clasele I şi a II-a nu au telefon mobil şi mai sunt şi câţiva mai amărâţi ai căror părinţi nu-şi permit).
Bun... pe lângă ăştia 4000, în 5 ore cât stă copilul în medie la şcoală, mai trec cel puţin 500 de oameni din care să zicem că 400 au telefon mobil.
Prin urmare 3800 + 500 = 4300! Aşadar, acum, în 5 ore expunerea este de la 4300 de telefoane mobile pe kilometru pătrat.
Aplicăm măsura UE şi cele 250 de telefoane ale copiilor dispar. 4300-250 = 4050. Să presupunem că măsura UE îi vizează şi pe profesori (deşi nu cred, dar să zicem de dragul argumentării). 4050 - 50=4000 (presupunem că toţi profesorii au telefon şi rareori sunt mai mult de 50 de profesori într-o unitate de învăţământ).
Aşadar, cu măsura UE obţinem o scădere a radiaţiilor de la telefoane de maxim 7%! Nu mai vorbim că la Wi-Fi, scăderea este minoră întrucât în România nu toate şcolile au rooter wireless, iar dacă au, au unul. Prin urmare, măsura UE l-ar înlătura pe acela. Restul, de la instituţiile şi locuinţele din jur, rămân!
O să-mi spuneţi ca datele mele sunt din burtă dar eu sunt dispus să pun pariu că oricum ai schimba datele şi la orice oraş mediu sau mare din România ai aplica raţionamentul meu, nu-ţi dă scăderea radiaţiilor mai mare de 10% (şi sunt optimist când spun 10%!).

Pe de altă parte, în oraşe precum Bârlad, Vaslui, Deva; Huedin, Câmpia Turzii, etc. măsura ar fi un mare fâs. Nu ar pune prea mari probleme în acest gen de oraşe, relativ strânse.
Însă, dacă ne raportăm la oraşe mai mari ca suprafaţă (nu neapărat şi ca populaţie), problema devine gravă!
Exemplu real: Un nepot de-al meu locuieşte în Dej într-un cartier de case la 100 de metri de ieşirea din oraş iar şcoala unde este elev în clasa a IV-a se află la cel puţin o oră de mers pe jos (chiar o oră şi jumătate, la mersul ardelenesc). Desigur, el deţine telefon mobil pentru a putea fi verificat de părinţii lui şi pentru ca el să-i poată contacta în caz de urgenţe. Ce s-ar întâmpla dacă măsura s-ar aplica şi el ar păţi ceva în drum spre casă?! Cum şi-ar anunţa el părinţii care în acel timp sunt la muncă iar aceştia nu deţin maşină şi chiar dacă ar deţine n-ar avea cine să-l ducă şi să-l aducă de la şcoală?!
Exemplu real 2: Un elev de clasa a VIII-a locuieşte în Bucureşti în cartierul Vitan iar acesta învaţă la o şcoală aflată în zona Pieţei Victoria. Îşi pierde banii şi nu are abonament pe RATB. Cum se întoarce el acasă şi cum îşi anunţă părinţii pentru ca aceştia să vină să-l ia? Merge pe jos?! (pentru cei care nu cunosc Bucureştiul măcar cât de cât, ar fi cel puţin 200 de minute de mers pe jos)
Unii români consideră măsura bună pentru că sunt nişte unii care-şi dau sms-uri în timpul orei, care copiază la teste folosind telefoanele mobile sau cărora le sună telefonul în timpul orei deranjând ora. Nu ar fi oare mai simplu să-i pedepsim pe aceştia? De ce trebuie să-i pedepsim pe toţi pentru că unii fac nu-ştiu-ce? Asta ar fi una la mână.
Doi la mână ar fi că un profesor care ştie să impună respect fără să facă abuz de putere, are de partea sa şi elevii şi rareori are parte de acest tip de comportament din partea elevilor.
Exemplu real: Profesorul de matematică pe care l-am avut în liceu impunea respect încă de când intra în clasă, înainte să spună "Bună ziua!". S-a întâmplat de 5 ori în 4 ani de zile, la 4 oameni diferiţi, să sune telefonul în timpul orei. De trimis sms-uri nici nu se punea problema! A fost suficient să spună la prima oră, ca regulă la ora domniei sale că "telefonul care sună în timpul orei va fi aruncat pe geam" şi s-a-nţeles instant! Desigur, cele 4 telefoane care au sunat (da, uneia i-a sunat de două ori! ba încă şi-n aceiaşi oră!) nu au fost aruncate pe geam însă vorbele profesorului te făceau să-ţi doreşti să te fi pedepsit sau să-ţi arunce telefonul pe geam decât să-ţi vorbească aşa cum domnia sa o făcea!
Exemplu real2: Profesoara de geografie pe care am avut-o în ultimul an de liceu, nu impunea respect nici dacă se aşeza în genunchi în faţa noastră rugându-ne măcar să nu mai facem mişto de ea o dată la 30 de secunde ci o dată la minut! Normal că-n timpul orei cu ea eram tentat s-ascult şi muzică la mp3-player, nu doar să-mi dau SMS-uri.
Detest visceral când în loc să se atace miezul problemei (tagma profesorimii care e de la extrem de slabă în jos) se atacă doar efectele. Un profesor nepregătit şi nesigur pe sine, nu impune respect! Consecinţele sunt multiple: de la insulte mai mult sau mai puţin meritate, la jucat pe telefon în timpul orei, chiulit masiv, etc. etc. etc. Şi, ce măsuri se iau? Se îngrădeşte posibilitatea de a chiuli obligând elevul să suporte idiotul de la catedră, i se ia dreptul măcar de a privi un joc interesant pe telefon în dauna idiotului de la catedră şi i se îngrădeşte atât de mult libertatea de exprimare de nu numai că nu-l mai poate insulta pe idiot dar nici măcar nu-l poate contrazice în mod civilizat! Dar nimeni, absolut nimeni, nu se gândeşte să schimbe idiotul!
Dar, problema cea mare este alta: Cine îmi garantează mie că pe baza acestei măsuri (pentru care se va inventa un raport "de succes") nu îmi vor şi mie, ca adult, îngărdite nişte drepturi. Cum ar fi de pildă să nu am eu voie să-mi pun wireless in casa mea dacă se întâmplă să locuiesc în apropiere de o şcoală. E exact ca vrăjeala aia cu ţigările. Dacă ar fi să se aplice la sânge regula, în oraşele mai mici ai găsi ţigări doar la periferie. (legea spune că un kilometru în jurul şcolilor să nu se vândă ţigări)

2. Tineretul "degenerat", Facebook-ul, Internetul şi "degeneraţii" de-acolo

O mare lăbăreală şi asta cu Facebook-ul. Nu doar aspectul privind protecţia copilului ci în general. Singurul motiv pentru care încă ţin contul de Facebook este strict acela că îmi vine trafic de-acolo.
Mai ales de când chat-ul care mă interesa s-a mutat, folosesc chiar foarte rar reţeaua cu pricina.
Ei bine, există o dezbatere întreagă, pornită în SUA şi continuată şi în UE despre cât de devreme ar trebui să le dăm drumul copiilor să se joace pe facebook şi/sau alte reţele de socializare. Problema pe care o semnalez eu însă e legată de argumentele total pe lângă subiect folosite.
Totul a plecat de la faptul că în prezent în SUA, copiii sub 13 ani nu au voie pe Facebook iar creatorul reţelei vrea să forţeze o schimbare de legislaţie.
Desigur, ipocrizia legislaţiei SUA este maximă! În SUA, la 11 ani, poţi primi condamnare pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată. Dar la 11 ani nu ai voie pe Facebook! Nu vi se pare de-ampulea? Scuzaţi expresia "vi se pare".
De altfel şi în unele ţări din UE ipocrizia e mare. În Marea Britanie poţi fi alergat cu elicopterul de Miliţie pentru un rahat de geam spart cu mingea şi ţi se poate nenoroci viitorul pentru asta, dar n-ai voie pe Facebook!
Şi-acum să cităm partea din articol care este o veritabilă inepţie nefondată:
În România, potrivit organizatiei "Salvati Copiii", la sfarsitul anului trecut, din totalul celor 2 milioane de utilizatori de Facebook, 14% sunt adolescenti cu varste intre 12-17 ani.
60% dintre adolescenţii care folosesc internetul sunt contactati de pedofili, iar 24 la suta primesc mesaje sexuale, mai arată studiul respectiv.
52% dintre părinţii copiilor români le permit acestora să utilizeze reţele de socializare "în orice moment", în timp ce 35% le interzic total această activitate, iar 13% le dau voie tinerilor să acceseze aceste reţele numai în anumite momente sau sub supraveghere.
Deşi am lucrat şi încă mai lucrez ocazional cu mediul ONG, unele ONG-uri îmi provoacă scârbă. Iar "Salvaţi Copiii" din România, se numără printre ONG-urile cărora le-aş trânti un stuchit între faruri.
Să vedem: Eu am folosit interentul de la vârsta de 7-8 ani până la vârsta de 18 ani. Evident îl folosesc şi acum, dar mă refer la perioada în care eram minor.
De ce în aceşti 10 ani nu am fost contactat niciodată de un pedofil, dacă aveam 60% şanse?! Dă-o naibii că-n 10 ani, o luam şi eu măcar o dată dacă era adevărat studiul.
24% primesc mesaje cu conţinut sexual? Ăăăh... adică un sfert, nu? Şi unde primesc mesajele astea? Pe Facebook?! Hai să vă dau o veste: Internetul e plin de PORN! MULT PORN!
Şi când eram minor, dar şi acum, foloseam intens site-urile de torrente, în special cele publice. Ei bine, toate site-urile publice de torrente au în laterale bannere cu conţinut pornografic, indiferent dacă ce vrei tu să downloadezi este "Tom&Jerry full series", "Lolita-ass-fuck-dick-porn-xxx 200Ţ", "Slujba de înviere Teoctist 2002" sau "Doctor House season 5".
Şi-acum ce-mi spuneţi voi mie, că doar 24% dintre copii/adolescenţi folosesc torrentul? Hai să fim serioşi!
Problema este însă mai adâncă: Ce înseamnă în viziunea "Salvaţi Copiii" termenii de "pedofil" şi "mesaj sexual"?!
Dacă eu sunt un nenea de 40 de ani şi contactez un copil, pentru că-mi plac copiii foarte mult, şi-l întreb ce mai face, cum e la şcoală, cum îşi omoară timpul şi cum i se pare la şcoala X şi materia Y, se pune? Înseamnă că sunt pedofil?!
Dar dacă eu am 19 ani (şi deci sunt adult) şi-i spun unui vechi prieten care are 17 ani "să te fut!"? Se pune ca mesaj sexual?
Dar elevii care s-au sinucis în ultima vreme? Tot din cauza Facebook-ului s-au sinucis? Sau acolo ne-am lămurit deja şi am stabilit că ateii sunt de vină, nu?
Pentru România, întru susţinerea interdicţiei la Facebook pentru copii se dă exemplul a două ploade iraţionale din Constanţa. Ia uitaţi-vă, în articol, la poza fetei din stânga! Îi daţi 11 sau 13 ani? Eu dacă n-aş fi ştiut, aş fi spus că are minim 16!
Fătucile au plecat de-acasă să se întâlnească cu un "pretin" de pe Facebook. Ăla a venit, le-a văzut, a aflat ce vârste au şi-a plecat. Sfârşit! Fătucile au fost găsite neatinse într-un parc din acelaşi oraş.
Deci... unde-i problema?

Trecând de cealaltă parte a baricadei, o soluţie mai bună ar fi ca părinţii îngrijoraţi să folosească unul din sutele de programe gratuite, foarte ieftine sau crăck-uibile (nu există cuvântul ăsta în limba română) de control parental. În 30 de minute ţi-ai configurat calculatorul astfel încât să-l poţi folosi şi tu şi fii-tu/fiică-ta minor(ă) de 11 ani!

De ce am eu o problemă cu interdiciţiile din partea statului? E simplu! Pentru că dacă ar trece nişte măsuri legislative care să permită orice fel de formă de cenzură asupra Internetului, indiferent de cât de nobilă ar fi intenţia, este un prim pas spre dispariţia libertăţii Internetului, singurul spaţiu de exprimare rămas în continuare liber! Precedentul e periculos!
Dacă un părinte se teme pentru progenitura lui, să ia măsuri la nivel local, în casa lui şi să rezolve problema! De ce să fie cenzurat Internetul pentru toţi? În fond, minorii reprezintă o minoritate! Nu că ăsta ar fi un argument dar aşa cum nu poţi teroriza 3 oameni pentru că 100 vor asta, la fel de bine nu poţi teroriza 100 de oameni pentru că 3 vor asta!
Dezbaterea este lungă şi aş putea scrie până mâine dar nu poţi nega şi chiar arunca la gunoi avantajele educaţionale şi de divertisment ale Internetului în general şi ale socializării on-line în special doar pentru că UNEORI, nişte dubioşi scriu nişte mesaje.

Foarte mulţi părinţi din România îşi doresc enorm ca progeniturile lor să ajungă "mai sus" decât au ajuns ei şi să fie mai inteligenţi. Minunată dorinţă! Dar să ştiţi că îngrădindu-i la maximum accesul la informaţie, n-o să vedeţi împlinit acest deziderat!

Vă salut cu respect.

4 comentarii:

  1. Eu mă plângeam că copiii din ziua de azi nu mai au parte de leagăne cu bare (ca să te poți da peste cap, nu ca la lanțuri) și acum aflu că hanoracele cu glugă au fost interzise. Am tâmpit un pic doar citit articolul.

    WHAT IS THIS WORLD COMING TO?!?!?

    "În 30 de minute ţi-ai configurat calculatorul astfel încât să-l poţi folosi şi tu şi fii-tu [...] de 11 ani!"

    Până descoperă Linux Live CD/USB și The Big List of Porn. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Paul: Păi până descoperă aia numai bine mai creşte şi-i mai vine şi puţin mintea la cap :).
    Oricum, eu dacă aş fi părinte m-aş bucura să aflu că fii-miu a reuşit să-mi ocolească sau să-mi spargă măsurile de securitate.

    RăspundețiȘtergere
  3. In articolul cu fetele din COnstanta nu scrie ca au fost gasite, dimpotriva.
    Te-ai bucura la fel de mult daca-ar fi fiica-ta cea care ti-ar ocoli masurile de securitate si ar da de pornu' lu tata? :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Saturnine: Pentru liniştea ta: http://www.antena3.ro/romania/fetele-disparute-in-constanta-au-fost-gasite-s-au-plimbat-s-au-distrat-si-au-dormit-prin-parcuri-126193.html.
    În ceea ce priveşte a doua întrebare, răspunsul este de asemenea afirmativ. Ba cred că m-aş bucura şi mai tare căci sunt destul de rare cazurile în care fetiţele caută să ştie mai multe despre tehnologie :).

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails