vineri, 5 august 2011

Hva faen skjer i Norge?

Før begynne å snakke om situasjonen i Norge, jeg vil, vegne av ateister, agnostikere og ikke-troende fra Romania, presentere kondolanser for innbyggerne i Norge som har mistet sin kjærlighet-oner i angrepene i Utøya og hovedstaden Oslo.

Bun, acestea fiind spuse, putem purcede. Traducerea titlului este "Ce mama naibii se întâmplă în Norvegia?".
Iniţial nu vroiam să dezvolt acest subiect din simplul motiv că mass-media s-a ocupat (destul de) amănunţit de el. Totuşi, mass-media de limbă română a eşuat lamentabil (aş îndrăzni să spun chiar "ca de obicei") în a prezenta evenimentele nefericite dar totuşi importante ce s-au petrecut atât în capitala Regatului Norvegian cât şi în insula Utøya din apropierea capitalei.
Ca să înţelegeţi mai bine întâi de toate cum a fost posibil ca atâţia copii să stea să se uite cum vin gloanţele spre ei, ei fiind ocupaţi să-ntrebe dacă e un exerciţiu sau nu, vă invit cu căldură să urmăriţi filmul Nokas, un film pe care l-am văzut în cadrul Transilvania International Film Festival cu nu foarte mult timp în urmă. Filmul poate fi urmărit aici.

1. Modul de prezentare al evenimentelor

Mass-media românească nici n-a fost în stare să scrie corect numele insulei pe care copiii împuşcaţi de Anders Breivik (ABB) şi-au dat ultima suflare. Noi ştim să ne supărăm când ne încurcă străinii Budapesta cu Bucureştiul (deşi şi-ar dori Bucureştiul şi-o confuzie în fapt) sau când ne scriu greşit numele sau când ne pocesc oraşele ţării mutându-ni-le prin alte zone.
Ei... cam la fel au făcut şi-ai noştri. Scandinavii sunt oameni simţiţi şi-n plus erau prea ocupaţi să-şi plângă morţii (la ei credinţa în viaţa de apoi e considerată aberaţie medievală - nu literă de lege ca în România) aşa că n-au făcut mare tam-tam. Şi totuşi, se scrie Utøya fir-ar mama ei de insulă. Înţeleg că "
ø" nu se află pe tastaturile distinşilor jurnalişti români însă "ø" poate fi scris şi "oe", astfel că scrierea "Utoeya" ar fi fost la fel de corectă. Pe cei de la irealitatea.net i-am şi anunţat că sunt în eroare pocind numele insuliţei. Au corectat la articolul cu pricina scriind "Utoeya" dar toate celelalte 489374893 de articole pe care le-au publicat pe tema asta conţineau tot o scriere greşită.
O să-mi spuneţi că nu e important şi că nu toată lumea stăpâneşte o limbă scandinavă. Problema e nu numai că nu trebui să stăpâneşti o limbă scandinavă ci să foloseşti wikipedia şi, în plus, e important la fel cum e important să spunem New York şi nu Noul York, Washington DC şi nu Vaşinton DeCe, Kiyv şi nu Kiev (oricât de ciudat ar părea, Kiev este greşit spus!), Paris şi nu Păriş sau Lisabona şi nu Lisâbonă. Nu e deloc tot aia!

Dincolo de aceste inexactităţi minore, mass-media din România nici acum la atâta vreme de la incident, încă nu cunoaşte numărul exact de morţi chiar dacă televiziunea de stat din Norvegia l-a comunicat de mult. Presa românească a preferat să citeze BBC în loc să citeze Poliţia din Oslo.
Problema a stat în faptul că BBC s-a corectat ulterior însă românii "au lăsat-o aşa". Ca de altfel şi în timp ce NRK transmitea cum Poliţia îi bătea la uşă lui ABB, românii încă se întrebau oare "ce şi cum".
Îmi amintesc că vara trecută am citit despre inundaţiile din jud. Suceava pe NRK înainte să citesc pe site-urile româneşti. Aşa că nu e o problemă de transmitere a informaţiei ci e pur şi simplu o problemă de competenţă a ziariştilor români.
Aş putea continua cu modul de transmitere a poveştilor supravieţuitorilor - total neprofesionist în media românească - în antiteză cu varianta aleasă de televiziunea norvegiană. La noi dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva, ar fi sărit ciotcă 487893274893 de ziarişti pe el/ea şi ar pune întrebări dintr-alea idioate.

2. Contextul social

Pentru foarte mulţi, inclusiv pentru români, pare greu de crezut că un astfel de eveniment a putut avea loc. De ce? Pentru că societăţile din restul Europei sunt nu numai diferite, dar şi diametral opuse faţă de societăţile scandinave în general şi faţă de societatea norvegiană în special.
Rata crimelor în Norvegia este de 2,3 ori mai mică decât în Marea Britanie, spre exemplu şi de 4 ori mai mică decât în România. Şi nu vorbim de cifrele pe ultimul an ci pe ultimul deceniu.
În afară de violuri, comise în mare parte de către musulmanii imigranţi, în rest infracţiunile sunt la minimumuri istorice în Norvegia pe toate segmentele a ceea ce numim juridic infracţiuni.
Aceste aspecte, deşi greu de crezut, în special pentru cei ce locuiesc în ţări cu infracţionalitate mare precum SUA, Italia, România sau Grecia, fac ca restul lumii să privească cruciş la modul cum autorităţile norvegiene şi să pună fix întrebarea din titlu.
Şi totuşi, oricât de ciudat ar părea pentru unii, societatea norvegiană a ajuns la stadiul acela în care aproape toţi o duc bine, nu se moare de foame, nimeni n-are nimic cu nimeni şi unde oamenii se acceptă între ei indiferent de viziunile politice, religioase, culturale, filosofice, etc. etc.
Ei bine, într-o societate aproape fără infractori şi asta nu de un an-doi ci de zeci de ani, e şi normal ca numărul poliţiştilor la mia de locuitori să scadă vertiginos. Mai ales că Norvegia nu este angrenată nici în vreun conflict cu vreun vecin (Suedia sau Rusia) iar la nivel internaţional este membru fondator NATO dar totuşi un membru nărăvaş care se opune deseori unor decizii uşor îndoielnice luate în cadrul alianţei.
Practic, contextul social norvegian este fix opusul contextului social american. În SUA nivelul de securitate a depăşit de mult paranoia şi frizează de-acum totalitarismul. În SUA poţi să faci pârnaie pentru faptul că-ţi pozezi propriul copil (e suficient să cheme un cretin Miliţia să spună că eşti sex-offender). În SUA poţi fi împuşcat mortal în propria casă de către Miliţie. Pardon, Poliţie. În Norvegia e fix pe dos. Astfel că principalele acuze se îndreaptă, în afară de cele îndreptate către Breivik, spre poliţia norvegiană care a acţionat foarte lent. E şi normal. Ei nu erau pregătiţi pentru aşa ceva. Ei chiar au crezut că fiind de treabă cu toată lumea - toată lumea va fi de treabă cu ei. Ceea ce s-a dovedit a fi adevărat doar că fix unul dintre ei n-a fost de acord să fie de treabă cu toată lumea.
Ca să-nţelegeţi mai bine contextul social, moartea a 93 de oameni reprezintă motiv sincer de tristeţe maximă şi sinceră pentru conducătorii Norvegiei. Lucru pe care nu-l vezi în România şi pecare n-o să-l vedem prea curând.

3. De ce? Ideologie şi interpretări

La scurt timp a ieşit la iveală atât manifestul interminabil al lui ABB dar şi o serie de relatări mai sincere şi-n acelaşi timp mai profunde scrise de supravieţuitori.
O să preiau un pasaj de pe blogul doamnei Prableen Kaur, vicepreşedinte a organizaţiei de tineret a partidului laburist din Norvegia:
Vinerea trecută cineva a încercat să oprească tinerii de la a mai participa la bunul mers al societăţii. Nu va reuşi niciodată. Vom arăta că nimeni nu ne poate reduce la tăere. Nimeni nu ar trebui să încerce măcar să reducă dorinţa arzătoare a tinerilor pentru o societate mai bună. Dimpotrivă, ar trebui să investim mai mult în asta. [...] Încurajez toţi tinerii să se implice, să voteze şi să arate că noi nu ne lăsăm indimidaţi.
În Norvegia avem un prim ministru care se duce şi se întoarce de la serviciu. În acest timp el zâmbeşte, stă la discuţii şi chiar îmbrăţişează pe toţi cei care simt că vor asta de-a lungul drumului. Este practica noastră de deschidere.
Instituţiile noastre democratice sunt disponibile pentru toţi. Nu sunt ascunse în spatele unor garduri imense păzite de trupe înarmate până-n dinţi. Asta e în fapt deschiderea![...]
Dezbaterile politice la noi au loc în văzul tuturor pentru că asta înseamnă deschidere.
[...] Dacă cineva încearcă să ne ia asta, să-ncerce! Noi ne vom întoarce cu şi mai multă deschidere, cu mai multă apropiere şi cu mai multă dragoste.
Doamna în cauză este o supravieţuitoare a împuşcăturilor de pe Utøya. Modul acesta de a gândi este total străin celorlalte ţări.
Evenimentele din Norvegia au fost comparate (proporţional, dar destul de îndreptăţit) cu ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001.
Comparaţi doar acest discurs cu discursul fundamentalistului creştinopat George W. Bush după evenimentele din septembrie 2001! S-ar putea să observaţi o similitudine mai mare între discursului lui Bush şi discursul lui Breivik.
Se pare că Anders Breivik ăsta a scris un manifest cu draci de lung. TLP a avut răbdare să-l analizeze mai în profunzime evidenţiind câteva aspecte ipocrite, extremiste şi aberante.
Însă eu n-am rezistat să citesc mai mult de o pagină pentru că am dat deja peste o dovadă cruntă de ipocrizie care m-a făcut să mă opresc. Ia uite ce zice individul:
Este evident că suporterii moderaţi ai ideologiilor de propagare a urii vor alege la un moment dat varianta conservator-extremistă a acestora.
Islamul a ucis de-a lungul istoriei circa 300 de milioane de oameni.
Comunismul a ucis de-a lungul istoriei circa 100 de milioane de oameni.
Nazismul a ucis de-a lungul istoriei circa 6-20 de milioane de oameni.
TOATE ideologiile propovăduitoare a urii ar trebui tratate egal.
Desigur, într-o oarecare măsură individul are dreptate. Cifrele sale sunt puţin exagerate dar nu cu mult. Totuşi, acesta este un manifest care îndeamnă la creştinopaţie. Totuşi, creştinopaţia a ucis la rându-i de-a lungul istoriei tot crica 100 de milioane de oameni şi asta dacă adunăm numai cruciadele şi Inchiziţia căci dacă mai adăugăm şi cel puţin 4 milioane de slavoni ucişi în timpul creştinării Rusiei kiyviene sau cei aproape un milion de vikingi ucişi în timpul creştinării ţinuturilor scandinave, s-ar putea să iasă cifre care să-i facă pe Stalin şi pe Hitler la un loc invidioşi, cum de altfel am mai afirmat pe acest blog acum doi ani şi jumătate.
E interesant însă atunci când te-apuci de citit comentariile cretineţilor (de la "cretini" + "net") despre aceste evenimente şi-n special la adresa lui Breivik şi a ideologiei sale.
Faptul că Breivik e mason, nu este un secret pentru nimeni, nici măcar pentru media românească.
Şi totuşi, faptul că nu scrie o dată la 3 cuvinte că Breivik e mason în absolut fiecare articol despre acest subiect e suficient pentru habotnicii constipaţionişti de la noi să înceapă să viseze conspiraţii iudeo-satano-masono-păgâne menite să distrugă ortodoxia(!!) .
Modul ieftin şi tabloidizat în care mass-media a prezentat aspectul ideologic din spatele atentatelor comise de acest scelerat îmi dau motive de îngrijorare.
Faptul că Breivik îl aminteşte în fiţuica sa pe Vlad Ţepeş e o mare ştire. Partea proastă e că mulţi iau de bun tot ce citesc.
La fel cum unii vor lua de bun şi ca motiv bun de a impune tuturor "valorile familiei cre(ş)tine" doar pentru că Breivik provenea dintr-o familie dezorganizată. E interesant că şi Bertrand Russel provenea dintr-o familie dezorganizată dar asta nu l-a împiedicat să fie cel mai aprig militant pentru pace.
Faptul că cineva la un moment dat a stat în România şi a purtat o conversaţie cu Breivik nu îl face colaboratorul român al lui Breivik. Însă realitatea.net e de altă părere. Iar asta iar nu e de bine că prea mulţi iau de bun tot ce citesc.
Mai trist este că mass-media românească a publicat şi pasaje care ung la suflet mulţi super-rasişti români - Breivik a dedicat un obiectiv special pentru ţigani.
De ce am dat link-uri către toate aberaţiile vomate de realitatea.net prin traduceri eronate şi fraze scoase din context? Dintr-un motiv foarte simplu! Pentru că există mulţi români sceleraţi.
Iar aceşti sceleraţi ar putea fi "gâdilaţi la corazon" de faptul că un scelerat mai mare a ajuns atât de sus încât să-i fie publicate aberaţiile şi toată lumea să vorbească despre el. Aia-i buba!
De altfel, felicitările pentru ABB n-au întârziat s-apară!
La ei habotnicismul nu este promovat astfel că nici nu s-a (prea) ştiut de el. La noi, în schimb, mass-media acordă mare importanţă fiecărui eveniment cu legături în habotnicismul creştinopat.
Personaje precum organizaţia Noua Dreaptă sau popa habotnico-legionar Papacioc ar fi beneficiat de zero spaţiu de emisie în Norvegia - aici însă preşedintele ţării vine şi preamăreşte.
Adăugaţi această situaţie pe lângă prezentarea defectuoasă a faptelor de către media românească şi avem un tablou complet. Nu sunt paranoic şi nici habotnic constipaţionist ca să stau în casă de-acu' încolo ca nu cumva să apară un scelerat şi pe la noi. Însă, sunt motive raţionale pentru care ar trebui avută mai multă grijă cu extremismul nostru autohton. După cum vedem, e suficient un singur scelerat, nu e nevoie de o organizaţie întreagă pentru a comite atrocităţi.

În Norvegia pedeapsa maximă penală este 21 de ani de închisoare, astfel că tot atâta riscă şi Anders Behring Breivik. Cum?! Da' nu se poate! E strigător la cer! Au răcnit oamenii din ţările unde închisoarea înseamnă cu totul şi cu totul altceva decât ce-nseamnă în Norvegia.
Spre deosebire de ţările unde închisoarea înseamnă dezumanizarea şi barbarizarea deţinutului - iar aici pot fi încadrate lejer ţări ca SUA, România, Ungaria, Italia, Spania sau Irlanda, în Norvegia sistemul de penitenciare se ocupă exact de ce-i spune numele: de penitenţă!
Varg Vikernes, de pildă, a fost condamnat în 1994 la 21 de ani de închisoare (maximul posibil) pentru uciderea lui Øystein Aarseth (pronunţat Ioistæin Oşet) şi incendierea a 4 biserici istorice - 3 până la temelie şi o patra care a fost stinsă la timp. Ei bine, după 15 ani, în 2009, Varg Vikernes a fost eliberat.
Veţi spune că nu se poate compara Varg Vikernes cu Anders Breivik. Poate!
Însă, ce se poate observa chiar foarte uşor este diferenţa colosală dintre discursul şi acţiunile lui Varg Vikernes la momentul arestării şi discursul şi acţiunile sale din ultimii doi ani de când a fost eliberat.
În plus, pe lângă faptul că sunt amândoi norvegieni şi de sex masculin, Vikernes şi Breivik mai au câteva puncte în comun cum ar fi că ambii sunt neo-nazişti, ambii au o problemă cu Islamul (deşi Vikernes are o problemă cu toate religiile avraamice considerându-le un fel de SIDA a minţii) şi ambii au o problemă cu marxismul. Totuşi, sunt şi diferenţe notabile cum ar fi că Vikernes nu este un frustrat sexual, nu este capabil să ucidă copii şi nu este afiliat în nicio organizaţie - fie ea masonerie, organizaţie de extremă dreapta sau partid politic.
Va reuşi oare sistemul de penitenţă norvegian să-l "cuminţească" şi pe Breivik aşa cum pare-se c-a reuşit cu Vikernes? Asta rămâne de văzut.

4. Concluzii

Am scris atât de mult şi poate uşor alambicate ideile pentru că m-am concentrat şi pe cantitate. Să iasă cât mai scurt.
Însă, a trebuit să scriu astfel pentru că mass-media internaţională (şi cea românească de asemenea copiind prost) au relatat eronat şi nici nu au pus faptele şi situaţia în sine în contextul socio-cultural norvegian.
Poate n-ar fi stricat ca media românească să fi făcut un drum până la Ambasada Regală a Norvegiei şi să-i ceară un punct de vedere ambasadorului de la Bucureşti sau să fi dat un telefon la catedra de limbi şi literaturi scandinave de la Cluj. Nu de alta dar aceşti oameni ar fi fost mult mai în temă şi mult mai capabili să pună evenimentele în context.
Când s-au bătut egiptenii ca chiorii s-a tratat cu lux de amănunt evenimentul. Nu spun c-a fost rău. E bine că s-a-ntâmplat astfel căci în acest fel mai învaţă şi românii câte ceva despre politică internaţională şi despre cum mai stau lucururile pe planeta asta.
Însă, n-ar fi fost deloc rău dacă s-ar fi procedat similar şi cu evenimentele din Norvegia. Nu de alta dar gândurile lui Breivik vor influenţa într-o oarecare măsură la nivel ideologic şi pe o parte dintre români. Ei ş-abia atunci o să spuneţi "doamne ocroteşte-i pe români". Csibi Barna o să vi se pară un reper al moralităţii.
Oare când o să înţeleagă şi românii că am depăşit Evul Mediu şi că aceste frustrări răbufnite violent şi nefericit ar putea afecta şi cetăţenii acestei ţări? Când o să priceapă oare şi românii că în secolul ăsta nu mai merge argumentul "eeeh... e-n Norvegia, e departe de noi". Nu e deloc aşa! Norvegia e departe de "noi" din punct de vedere economic dar la capitolul informaţii şi schimb de "ideologii" nu e chiar aşa departe. E mai aproape ca oricând.
Tratarea în stil serios a unor subiecte precum casa lui Băsescu şi în stil can-can a unui subiect precum cazul lui Breivik este, în opinia mea, cea mai proastă abordare pe care ar fi putut-o avea media românească.
În ceea ce mă priveşte concluzia e simplă: E doar un dement care a fost scos din schemă din păcate puţin cam târziu. Faptul că are momente în care scoate pe goarnă şi idei mai acceptabile nu înseamnă nici pe departe că e mai puţin dement.
Însă, nu locuiesc numai eu iar faptele sale vor avea urmări. Şi când spun "urmări" nu mă refer doar la tragedia pe care o trăiesc familiile celor 93 de morţi ci mă refer la urmări asupra întregii societăţi norvegiene dar şi asupra societăţilor din restul Europei, fie ele membre ale m.U.E. sau nu (marea Uniune Europeană, desigur).
Reacţiile au apărut deja şi la noi. Un senator din Parlamentul României merge pe mâna lui Breivik şi susţine deschis cauza acestuia.

Spuneţi-mi paranoic sau cum vreţi însă eu nu văd cu ochi buni această escaladare a extremei drepte.

Vă salut cu respect,
Lucian Vâlsan.

P.S. 1: În primul alineat îmi exprim condoleanţele pentru tragedia poporului norvegian. Alineatul este adresat cititorilor norvegieni care ar putea ajunge accidental pe-aici.
P.S.2: Denne artikkelen beskriver hele ideologien bak angrepene fra Norge og steder situasjonen i skandinavisk sammenheng som den rumenske massemedia unnlot å gjøre det, og dømte den via rumensk perspektiv.

12 comentarii:

  1. O singura observatie, Breivik asta nu e neo-nazist. Nu orice extremism de dreapta are legatura cu nazismul. Conservator extremist, asta se potriveste mai bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesant articol. Câteva observaţii, dacă mi se permite: la 1.Dar dacă nenorocirea se întâmpla prin China sau prin Japonia, le-ai fi cerut ălora să scrie pe televizor cu hieroglifele lor de idiograme? Chiar aşa de importantă e această greşeală? Mă rog, da, e o greşeală, dar poţi fi mai tolerant.la 2. Dacă au o rată aşa de mică a criminalităţii asta înseamnă că desfiinţează poliţia(sau sunt pe cale să o facă). Contraexemplu: Ro nu a mai fost cam de mult în război cu cineva. ia hai să desfiinţăm armata. 3. nu prea pot fi suficient de concis, e totuşi un simplu comentariu, dar una peste alta, să nu uităm că norvegienii aştia extratereştri pe care îi admiri atât de mult (nu că aş avea o problemă cu asta) sunt şi ei tot oameni.Cu bune şi rele. Faptul că au petrol şi că-şi permit să facă ce vrea muşchiul lor nu înseamnă că nu-ţi au păcatele lor. Şi să nu uităm că ABB a crescut în mijlocul lor.Concluzia mea e că ABB e un ţicnit, iar orice altă justificare pică la un examen serios. Autorităţile norvegiene încearcă să-şi mascheze incompetenţa ridicându-l pe neica nimeni ăsta la rang de terorist feroce. Iar tv-urile pe care le blamezi alimentează cu ce se cere.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pun pariu ca pe langa geniul de la PDL care ii sustinea cauza sunt multi altii, aici in romania, care gandesc ca el. Multi dintre ei probabil ca isi dau seama ca trebuie sa taca, mai ales cei din clasa politica care sunt imediat in prag de an electoral. Uitati-va la comentariile articolului realitatea:

    "omu are perfecta dreptate."

    "spune NU multiculturalismului in Europa. NU tiganilor si musulmanilor. Bravo Domnule Urban. Sunteti un om cu coloana vertebrala si aveti totala dreptate."

    RăspundețiȘtergere
  4. Apropo de pronuntii si erori, as vrea sa apuc ziua cand strainii vor spune Bucureşti cu "ş" si nu Bucharest ori România cu "â"... Pana atunci voi pronunta Kiev in continuare, indiferent de varianta corecta. Pe de alta parte, presa ar trebui sa fie mai atenta la modul in care scrie ori pronunta un cuvant strain. E de datoria ei sa o faca in mod corect.

    RăspundețiȘtergere
  5. În cazul în care o localitate străină are denumire în română, se folosește acea denumire. De aceea spunem Viena, Lisabona, Londra și Kiev, în loc de Wien, Lisboa [sic!], London și Kiyv. În cazul în care nu există versiune în română, se ia de obicei scrierea din limba sursă. Totuși, când există litere dubioase nu mi se pare așa o mare problemă să folosești cel mai apropiat simbol grafic disponibil.

    (De exemplu, pe președintele azer îl cheamă Əliyev, se citește Ăliyev și se scrie mai tot timpul Aliyev)

    RăspundețiȘtergere
  6. det betyder att du studerer skandinaviske språk i cluj? :)
    desverre kan jag inte skriva på norsk, bara svenska.
    men mycket bra artikel, gratulerar!

    RăspundețiȘtergere
  7. ksovi: Ja, det studerer jeg skandinaviske spraa i Cluj. Tusen takk for gratulerer. Det er ikke problemen at du kan ikkje skrive paa norsk spraak fordi vi kan forstaa samen. Ha det bra.
    Bezbojnicul: Ba tocmai că există scriere şi fără simbol dubios - după cum spuneam: Utoeya.

    RăspundețiȘtergere
  8. Multi bloggeri romani ar vrea sa stie daca ai avea curajul sa raspunzi la cateva provocari simple si de bun simt. Daca esti interesat/a sa participi la acest joc intre bloggeri intra aici.

    RăspundețiȘtergere
  9. Kyiv e transcrierea (aproximativ) fonetica a pronuntiei moderne ucrainene, det tror jeg ikke, ca sa fiu in ton, ca pe vremea Rusiei Kievene pronuntia era identica. Numai daca nu dai credit teoriei unui hohol ca cum ca Adam s-a adresat Evei in ucraineana :) umpique offtopic da nu m-am putut abtine.

    RăspundețiȘtergere
  10. Anonim: Limba rusă a fost şi este o limbă fonetică.
    Numele actualei capitale a Ucrainei este consemnat în По́весть временны́х лет (Cronica lui Nestor - Povestea vremurilor de demult) ca fiind Кииьв.
    Autorul cărţii cu pricina a trăit în secolele XI-XII (1056 - 1114), deci în timpul Rusiei Kyiviene şi de altfel a scris cronica în cauză la ordin primit de la curtea lui Sviatopolk.

    Prin urmare, nu e nevoie să dau crezare unui cretin religios ucrainean ci să dau crezare celei mai vechi şi de încredere surse care a supravieţuit din acele vremuri.

    Cât despre Adam adresându-se Evei în ucraineană (da' fix în ucraineană - nu rusă sau altceva), mi se pare la fel de "veridic" precum cei care cred că România e grădina maicii domnului, miezul din dodoaşcă, posesoarea tuturor chackrelor planetei sau alte fantasmagorii de tipul ăsta. Oricum, până una alta rămâne de demonstrat că Adam şi Eva au existat (ceea ce nu se va demonstra vreodată, la fel cum nu poţi demonstra că pământul e plat) şi-abia apoi să discuţi în ce limbă se-nţelegeau.

    Ha det bra! Ca să fiu în ton.

    RăspundețiȘtergere
  11. Despre Breivik nu stiu ce ar mai fi de zis. Doar ca a pus pusca pe unii care intamplator erau contra ideilor lui. Intamplator sau nu, poate chiar aceiasi tineri organizasera recent un miting de sustinere a palestinienilor, ceea ce il cam deranjase pe Breivik, ale carui idei coincideau cu ale altor "neo-nazisti" moderni sustinatori ai Israelului in "cruciada contra islamului".
    Nu cred ca ar trebui sa generalizam acuzatiile aduse religiei musulmane din cauza flagelului imigrantilor din lumea a 3-a, in care musulmanii nu sunt neaparat majoritari. Ce poti sa ceri unuia care si-a luat bocceaua in spate si a venit in vest dupa ce aialalti i-au dat cu bomba si l-au lasat fara bordei si fara capre? Cu ce sunt mai prejos ei decat violatorii nostri cu cruce de aur la gat?
    Cum prezinta media romaneasca stirile internationale stiu de multa vreme, inca dinainte sa schimb eu canalul pe BBC ca sa vad acolo stirile pe care "antenele" si "prosteveurile" le preluau dupa ureche. Pacat ca n'au fost corespondenti atunci in Norvegia, sa urmareasca anchetatorii si sa prezinte apoi in fata camerelor video: "chiar acum, politistii au ridicat arma crimei si o duc la expertiza sa vada daca intr'adevar Breivik a tras cu ea" :D

    M-a amuzat insa discutia despre capitala Ucrainei. Daca nu ma insel, cu niste exceptii, scriem numele dupa denumirea oficiala sau transcrierea cu litere latine. La fel, scriem Washington, nu Uashington. Daca ucrainienii transcriu numele capitalei in Kiyv, de ce l-am scrie noi dupa rusi, pe care ucrainienii ii iubesc tare mult? Ce sa mai vorbim atunci de transcrierea de-a dreptul aberanta a numelui orasului pe care eu aleg sa-l scriu Cernobyl? Nu mai vorbesc de Pyongyang si de al sau mare conducator.

    Si ca sa fiu in ton, nu mai pot spune decat: jeg liker denne bloggen.

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails