luni, 10 octombrie 2011

Vestimentaţia, conduita şi educaţia

Există mulţi oameni în continuare în România care cred că există o relaţie de cauzalitate între felul cum o persoană se îmbracă sau cum arată şi felul cum acea persoană se comportă sau ce ajunge să devină. Întru susţinerea acestui cretinism vin cu o serie de exemple ce par să arate cel mult o corelaţie şi mai apoi refuză categoric să priceapă atunci când încerci să le explici că o relaţie de corelaţie nu implică nicidecum cauzalitate.
Mai pe scurt, e prea puţin relevant spre deloc aspectul vestimentar atunci când evaluezi un om iar a susţine că o ţinută "office" este de preferat uneia de "şantierist" este în regulă doar pentru simplul fapt că ţinuta de "şatierist" include şi o doză de jeg care într-adevăr dăunează însă uniforma de şantierist în sine nu are nicio treabă în a decide ceva în legătură cu o persoană.

Vorbim astăzi despre una dintre cele mai arbitrare măsuri care se practică în şcolile din România şi pe alocuri chiar şi în alte instituţii ale statului - măsura codului vestimentar "după ureche".
Din start excludem organizaţiile private care pe banii lor pot dispune absolut orice. Dacă de mâine Vodafone România sau S.C. Ghiţă Prispă S.N.C. decide ca toţi angajaţii să poarte eşarfă roz cu picăţele, e treaba firmei iar angajaţii pot oricând să-şi dea demisia dacă nu le convine.
Însă, în momentul în care astfel de cretinisme apar în instituţii ale statului avem, sau ar trebui să avem, o problemă. Instituţiile statului sunt acolo pentru a proteja şi/sau respecta drepturile tuturor cetăţenilor, nu pentru a satisface ochiul vreunui birocrat, la rându-i plătit tot din banii noştri.
Discutăm preponderent despre vestimentaţia în şcoli şi puţintel şi despre vestimentaţia prin alte instituţii ale statului.

1. "Cod" vestimentar la tribunal

De la realitatea.net citire:
Magistratii au stabilit prin regulamentul de ordine interioară ca accesul în Palatul de Justiţie [din Târgu Jiu n.m.] să fie permis doar persoanelor îmbrăcate adecvat. Aşadar, nu au voie cei care vin în pantaloni sau fuste prea scurte, dar nici doamnele cu bluze prea decoltate. Regulile, care sunt afişate în holul instituţiei, sunt în vigoare de la începutul lunii septembrie, atunci când s-au întors magistraţii din vacanţă.
Să luăm următoarea situaţie: Eşti Ghiţă Prispă care lucrează la un call-center lipsit de aer condiţionat şi cu un program strict şi o muncă draconică. Tu Ghiţă Prispă locuieşti în fosta casă părintească şi te hotărăşti să o vinzi ca să-ţi iei altă casă. Ca s-o vinzi însă, ai nevoie să dezbaţi moştenirea şi să face 3000000 de triliarde de acte deşi eşti unicul moştenitor iar pentru casa aia eşti cu impozitele la zi.
La locul de muncă nu-ţi dă nimeni liber aşa de uşor iar la instituţiile statului mai mult se stă decât se munceşte. Aşa că, faci cumva şi pleci puţin mai devreme de la muncă şi încerci să rezovli din hârţoage.
Fiind început de septembrie 2011, în Târgu Jiu e cald de intri în asfalt iar tu, Ghiţă Prispă, ai de stat la o grămadă de cozi şi de plimbat o grămadă de acte - c-aşa-i în tenis.
Te plimbi tacticos şi începi să obţii ştampile, hârţoage, adeverinţe că n-ai datorii, adeverinţă că nu-ţi trebuie adeverinţă, etc. ş.a.m.d.
Surpiză! Te trezeşti la notar că-ţi trebuie un timbru judiciar iar tribunalul e peste drum iar tu tocmai ai alergat o zi întreagă şi eşti terminat de oboseală şi de transpiraţie.
Şi... ia ghici! Nu poţi intra în tribunal să-ţi iei amărâtul de timbru pentru că ai pantaloni scurţi pe tine şi eşti deci indecent în ochii instituţiei statului pe care tu o plăteşti şi de la care aştepţi dreptate. Asta e boule Ghiţă Prispă. Degeaba munceşti ca negrul pe plantaţie în call-center la 40 de grade celsius - trebuia să înduri şi să te îmbraci la costum ca să nu superi instituţia statului! Nesimţitule!
Sau, lucrezi pe şantier şi ai fost martor la o crimă şi eşti convocat ca martor într-un proces. Pe patronul tău îl doare-n sex de mărturia ta. El te vrea la muncă pentru că de-aia te plăteşte! Aşa că, fugi în pauza de masă şi te duci săLink depui mărturie. Ia ghici, pe doamna justiţie o doare-n 14 de mărturia ta atâta vreme cât eşti în maieu şi pantaloni scurţi! Doar cei îmbrăcaţi "office" au voie să dea cu subsemnatul în instanţă iar dacă nu te supui te şi amendăm, chiar dacă tot mulţumită ţie funcţionăm.
Cât despre doamnele în fustă scurtă, nu înţeleg care-i problema. Unii spun că fusta scurtă e semn că economia merge prost. Nu ştiu dacă au dreptate sau nu însă cert e că economia României nu există, nu c-o duce prost. Sau poate cine ştie, cei care spun că justiţia în România există doar pentru bogaţi au şi ei dreptatea lor.
Cert este, însă, că a restrânge dreptul la actul de justiţie al cetăţenilor plătitori de taxe după un criteriu arbitrar precum cel al vestimentaţiei este un cretinism anti-democratic.
Pe fondul acestor extremisme apar extremisme şi de cealaltă parte la fel de dezgustătoare şi revoltătoare.

2. Vestimentaţia şi conduita în şcoli

Aici avem multe de spus.
Tovarăşul de la "partid", domnul Cezar Preda, a propus un cretinism cât domnia sa de mare şi anume reintroducerea obligativităţii uniformelor în şcoli argumentând că asta va stimula rezultatele elevilor (şi totodată lipsa uniformei este un factor privind decăderea elevilor români - conform tov. Preda) şi că va reduce diferenţele dintre elevi. Am mai discutat despre acest aspect şi despre cum proiectul domnului Preda de fapt nu răspunde niciunei probleme a învăţământului.
Însă, dincolo de acest cretinism, oamenii din teritoriu de la "partid" s-au pus singuri pe aplicat legea lor încălcând arbitrar drepturi ale elevilor pe criteriul vestimentaţiei.
În timp ce unele şcoli sunt literlamente luate de vânt, secretarul de stat de la Minister visează intrat pe bază de cartelă.
Însă până ca visul tovarăşei secretare să se împlinească, în unele şcoli directorii care se cred dumnezeu pe pământ, s-au apucat de dat afară elevii care nu erau îmbrăcaţi pe placul acestora.
[...]oricine a fost prins cu un număr necorespunzător de cercei, cu o fustă prea scurtă sau cu pantaloni prea largi, a trebuit să meargă acasă să se schimbe, deoarece directorul şcolii a hotărât să impună decenţa în instituţie.
Pe timp de vară, elevii Grupului Şcolar Gheorghe Asachi au ca element de identificare obligatoriu un simplu ecuson, pe care trebuie să-l prezinte la intrarea în şcoală. Pe timpul iernii, uniforma obligatorie conţine cel puţin un sacou albastru.
Ce înseamnă "număr necorespunzător de cercei"? Cât? 2? 3? 0? 15? Ce înseamnă fustă prea scurtă? În ce se măsoară? În raport cu genunchii? În centimetri? Ce înseamnă pantaloni prea largi? Cum decizi ce-i "prea" larg şi ce nu?
Ce-ntrebări pun şi eu! Evident, totul se decide după cum are chef tovarăşa directoare. Nu-i place ei atunci nu e în regulă. Orice alt argument e de prisos căci cui dracu' îi pasă că-s 40 de grade afară! Voinţa doamnei direcotr este singura care contează!
Tot pe sistemul "ce nu-mi place mie să dispară", câţiva candidaţi de la Bacalaureatul de toamnă au fost trimişi acasă pentru că unei babete de română nu-i plăcea ţinuta lor - sau poate era invidioasă, mai ştii?
Nu mă înţelegeţi greşit, nu le iau apărarea bacalaureaţilor de anul ăsta care în proporţie de minim 50% nu ştiu câte urechi au în cap şi cum să-şi scrie numele însă, pe de altă parte, bacalaureatul este un examen, conform legii, destinat tuturor absolvenţilor de clasă a XII-a (sau a XIII-a, după caz) - nu un examen destinat absolvenţilor îmbrăcaţi conform principiilor vestimentare ale fiecărei babete din învăţământ.
Una peste alta, că le convine tovarăşilor profesori sau nu, învăţământul de 10 clase este obligatoriu, gratuit şi destinat tuturor, indiferent de cum se îmbracă.
Acum mai bine de doi ani vă povesteam despre un elev din Sibiu care era hărţuit de către tovarăşa directoare pentru simplul fapt că avea părul lung.
Ei bine, doi ani mai târziu fenomenul încă nu a dispărut şi în oraşul Târgu Ocna o profesoară a considerat de cuviinţă să tundă un copil de 12 ani în faţa clasei, asta împotriva voinţei atât a elevului în cauză cât şi a părinţilor acestuia.
O tovarăşă secretară visează cartele, o babetă dă afară elevii din examen că nu-i plac ei, o profesoară tunde copchiii în clasă, o directoare persecută elevii că au părul mai mare decât poate procesa creierul ei plat, o altă directoare dă elevii afară din şcoală că au pantalonii în afara standardelor ei,... ce-ar fi să fiu şi eu nesimţit? Aşa cum toate misandrele, pardon, feministele, găsesc o corelaţie între faptul că majoritatea celor care le spun că au creierul plat sunt bărbaţi (şi deci misogini), aş putea şi eu găsi o corelaţie şi anume că în majoritatea (toate?) cauzurilor în care drepturile elevilor sunt călcate în picioare capul răutăţilor este o femeie. Aş putea? Nu ştiu, poate că da.
În fine, dincolo de aspectul ăsta, în timp ce în unele şcoli elevii vor fi consideraţi a priori infractori, inclusiv cei care locuiesc la propriu pe stradă, în alte şcoli apar clase ortodoxe chiar de la clasa I. Sigur, faptul că cel puţin 20 de elevi vor suferi îndoctrinare sistematică teocrat-ortodoxă la vârsta de 7 ani când nu pot distinge clar realitatea de ficţiune, nu-i nicio problemă pentru mai marii educaţiei. Că deh... suntem în Românica unde şi mersul la budă poate fi mai util decât mersul la şcoală.

Apropo de budă, în Paşcani poţi să ai ocazia să faci liceul şi facultatea în câcătoare. În virtutea acestei situaţii, pot spune fără să greşesc că educaţia la noi e ca o groapă cu desert turcesc.
Rămânând în zona veceurilor dar mergând la Vaslui, aflăm că WC-urile de la Inspectoratul Şcolar Judeţean arată mai crunt decât WC-urile din satele uitate de lume ale judeţului.
Ei bine, în oraşul în care WC-urile de la Inspectorat arată ca în imagine, există un liceu în care elevii au strict interzis de la tovarăşa directoare să organizeze balul bobocilor.
Motivul? Elevii ar trebui să cheltuie banii în folosul şcolii şi în folosul statului şi nu în folosul distracţiei lor propii atunci când sunt la vârsta la care vor, pot şi ar trebui să se distreze.
Hai s-o ascultăm pe doamnă:
[...] Am observat că elevii pot găsi sponsorizări pentru formații, dar pentru dotarea liceului cu un calculator nu pot. Ani la rând, ca profesori, am fost nevoiți să asistăm la scenete cu tentă politică, elevi interpretând bețivi ori fete care dansează din buric pe scenă, dar când sunt ascultate la oră nu știu nimic. Îmi este jenă să văd așa ceva și sunt nevoită să aplaud. [...]
Deci cum? Ie-te exact aşa! Dacă faci scenete care nu-i plac tovarăşei directoare, îţi interzice activitatea! Cum adică îndrăzneşti să te legi de partidul preferat al doamnei directoare? Că doar nu credeţi că directorii se numesc în funcţie de capacităţi - să fim serioşi! Dacă era aşa cretina asta zbura de mult şi nici nu ar fi avut tupeul nesimţit de-a pune elevii în situaţia de a se simţi stânjeniţi că nu au contribui cu bani să cumpere şcoala calculatoare când găsirea de sponsorizări de tipul ăsta este FIX treaba directorului că de-aia mănâncă banii noştri ai tuturor pe funcţia aia!
Argumentaţia acestui specimen, căci doamnă nu-i mai pot spune oricât de mult mi-aş dori, seamănă cu bancurile alea seci cu "un om stătea lângă un copac şi bicicleta nu era a lui".
Faptul că elevii pot găsi sponsorizări pentru formaţii, în condiţiile în care asta necesită mulţi bani, relevă doar faptul că elevii sunt mult mai competenţi decât doamna directoare care nu poate găsi sponsorizări pentru un calculator - în condiţiile în care asta necesită mult mai puţini bani şi poate aborda problema de pe o poziţie mult mai avantajoasă!
Tot în comuna, pardon, oraşul Vaslui dar în alt liceu, refuzul unui elev de a sta drepţi în faţa unei tovarăşe directoare se cheamă agresiune. Pusă totuşi în faţa dovezilor, tovarăşa directoare nu se lasă şi continuă să spună că ea a fost agresată. Sigur, doar nişte nesimţiţi ar putea specula că motivul pentru care se plânge atât de tare că e agresată e faptul că astfel va putea impune un contract avantajos pentru ea pe banii părinţilor cu o firmă de pază agreată de ea. Iar faptul că e o doamnă, e un plus căci doamnele sunt nişte victime, nu-i aşa?
LinkSigur introducerea uniformelor va rezolva această problemă!

Conform lui Cezar Preda, introducerea uniformelor va rezolva problema discrepanţei financiare dintre elevi. Super tare! Oare introducerea uniformelor va rezolva problema discrepanţei dintre elevii ai căror părinţi îşi permit să dea 500 de lei pe rechizite şi cei ai căror părinţi nu?
Şi tot din acest registru, faptul că gheozdanele elevilor au ajuns să le afecteze sănătatea nu pare să fie o problemă. Poate dacă s-ar umbla pe-acolo şi nu pe la vestimentaţia elevilor s-ar putea ca respectul pentru şcoală să crească şi nu să fie la valori negative, cum este acum.
Faptul că elevii cară prea multe la şcoală este un fapt observabil oricând. Recomand oricui să încerce să ridice ghiozdanul unui copil de 9-10 ani şi să-l compare cu greutatea copilului!

Ce legătură au toate acestea cu vestimentaţia? Vedem îndată.
Pe fondul acestor aspecte dar şi a altora pe care le-am mai discutat în trecut pe acest blog, unii elevi au început să reacţioneze şi pe bună dreptate.
De ce le-ar plăcea copiilor şcoala în momentul în care aceasta le impune doar restricţii, nu le respectă niciun drept şi tot ce-i învaţă este să memoreze cât mai multe inutilităţi, să tacă, să fie obedienţi şi să nu pună la îndoială cuvântul profesorului?
"Shut up!" (Taci!) este mesajul de fond pe care-l transmite în fiecare zi şcoala românească propriilor elevi. Şi-apoi ne mirăm de ce nu mai vor tinerii din ziua de azi să mai iasă în stradă, să protesteze, de ce li se rupe total şi general de tot ceea ce se-ntâmplă-n jurul lor. Păi de ce nu? În plus, argumentaţia cu introducerea uniformelor cuprinde şi exemplul din Anglia unde uniformele au o tradiţie. Păi... e oare Anglia un exemplu în acest sens? Poate da, poate nu. Cert este că în Anglia infracţionalitatea în rândul celor care abia au terminat şcoala este pe un trend ascendent. Şi nu de ieri de azi ci de vreo 40 de ani încoace.
Cu cât şcoala devine mai restrictivă şi mai anti-elev, cu atât elevii vor fi mai supăraţi şi vor comite mai multe infracţiuni după ce vor fi terminat şcoala sau în afara orarului şcolar.
Şi nu doar asta, mesajul "Fuck school!" este unul cât se poate de corect atunci când vorbim de România.
Nu este vina elevilor că profesorii cu note decente la examene nu au acces în sistem în timp ce doamne cu 1.10 prind post.
Ştim doar să ne mirăm cu unul din doi elevi nu pricepe o iotă din ce citeşte şi ştim să reacţionăm doar băgând mai multă materie în şcoli. Şi, în acelaşi timp, sistemul de învăţământ ştie doar cum să mai cenzureze din libera exprimare a elevilor şi niciodată în România nu am auzit vorbindu-se despre cum să faci sistemul educaţional mai atractiv pentru elevi.
Cu o melodie de slabă calitate a unei trupe anonime, nu se face reformă. Atâta vreme cât prin noua Lege a Educaţiei li se mai taie din drepturi Consiliilor Elevilor învăţământul va tot continua pe un trend descendent şi nici într-un caz nu se va îmbunătăţi.
Sigur, e bine şi cu bacul corect. E bine şi cu subiecte mai moderne la clasa a VIII-a. E bine şi cu tăiat salarii la profii cretini însă dacă vrei să faci treabă în educaţie, te centrezi pe elev, or asta lipseşte cu desăvârşire.
Dacă-i îmbraci pe toţi la fel sau îi dai afară din şcoală că nu-ţi place cum se-mbracă sau cum îşi poartă părul nu o să-i faci mai interesaţi de şcoală, ba dimpotrivă.
Dacă le trimiţi la catedră specimene care ştiu doar să urle, elevii nu vor respecta mai mult profesorii ci dimpotrivă.
Prin impunerea a tot felul de măsuri care le tot ciunţesc din drepturi, elevii vor continua să urască şcoala şi pe zi ce trece, din păcate pentru noi toţi, au din ce în ce mai multă dreptate să simtă astfel.

3. Epilog

Codurile vestimentare sunt de porc oricum ai privi-o. Pot să fiu as la bacalaureat şi dacă por bermude şi dacă port costum cu papion sau costum de urs.
Am dreptul la actul de justiţie indiferent dacă port kilt, pantaloni largi sau costum cu cravată violet.
În loc să definim limitele vestimentare în termeni ca "decent" şi "indecent" sau "adecvat" şi "inadecvat", poate-ar trebui să le definim în termeni mai concreţi. Să vii cu pielea şi cu ceasul la brâu sau în chiloţi şi tricou Dolce&Gabana e de porc sau nu? Dacă e de porc, menţioneaz-o în clar. E de porc şi gata - dar nu e obligatoriu indecent.
Dar pantalonii scurţi şi tricoul cu "Shut up!" într-o zi în care-s 40 de grade afară? E de porc sau nu? Eu aş zice că nu căci nu e nimic obscen. "Fuck school!" e obscen dar la fel de obscen este şi sistemul de învăţământ actual care-şi cam bagă p... picioarele în personalitatea elevilor şi se p... - nu dă doi bani pe ei dar se-aşteaptă la performanţe.
Înainte să ne-apucăm să răcnim la elevi "băăă! nu tot ce zboară se mănâncă şi nu vi se cuvinte totul!", poate n-ar strica să afle şi tovarăşii profesori că nu merită respect a priori ci că trebuie să şi-l câştige!
Înainte să aplaudăm măsuri ca cele de la Tribunalul Tg. Jiu, poate n-ar strica să ne gândim că următoarea măsură ar putea să ne lezeze pe noi.
Personal umblu în pantaloni scurţi şi papuci pe tot parcursul verilor căci e mult prea cald pentru altă ţinută. Însă, nu prea calc eu prin tribunale aşa că, teoretic, nu mă afectează o măsură ca cea din Tg. Jiu.
Însă, ceea ce mulţi nu realizează, e că dacă o măsură coercitivă şi anti-democratică trece fără opoziţie se creează premizele impunerii unei alte măsuri pe alt segment argumentându-se că pentru prima n-au fost probleme.
Te bucuri că elevii sunt daţi afară pentru că nu le place cum sunt îmbrăcaţi tovarăşilor profesori? Cum vei reacţiona când nu vei fi primit în audienţă la primar că nu ai ţinuta plăcută lui?
Te bucuri că la Tg. Jiu se impune "decenţa" în tribunal? Cum vei reacţiona când mărturia ta va valora fix pix pentru că n-ai ţinuta "potrivită" iar mărturia ucigaşului va valora enorm pentru că el "respectă justiţia" printr-o "ţinută adecvată", iar în urma procesului iese liber nepedepsit?

Înainte să susţină o măsură care anulează un drept, oricine ar trebuie să se gândească la faptul că el ar putea fi afectat de următoarea măsură similară.

Îmbrăcat "inadecvat" şi "indecent", vă salut cu respect.

2 comentarii:

  1. De o vreme de cite ori il prindea ursul pe iepuras prin padure zicea "de ce nu porti ma sapca" si il lua la bataie. Bataie azi, bataie miine, se enerveaza iepurasul, hai la leu sa se plinga.
    - Maria-ta, uite ce mi se intimpla, ursul ma bate zilnic ca n-am sapca. E inadmisibil, eu nu port sapca, nu pot, fac urticarie la urechi, faceti ceva !
    - Bine iepurasule, aranjez eu.
    Se face iepurasul ca pleaca si se ascunde sa vada ce face leul. Leul era prieten cu ursul. Trimite sa-l cheme si-l ia la prelucrat.
    - Ba prostule, n-am nimic impotriva sa-l bati pe nenorocitul ala de iepuras da' gaseste si tu un pretext mai inteligent ce dracu'. Fii atent cum faci. Te duci la el zici "da o tigara", asta nu fumeaza, pac l-ai prins. Sau sa zicem ca are la el din intimplare, daca-ti da cu filtru zici ca vroiai fara si asa mai departe, il prinzi cu ceva. Daca are sa zicem de toate, ceri un foc, daca-ti da de la chibrit zici ca vroiai bricheta etc. Ai priceput ?
    Bun.
    A doua zi il intilneste ursul pe iepuras.
    - Ia vino ba aici.
    - Da nene ursule, ce e ?
    - Da o tigara.
    - Imediat nene ursule. De care vrei, cu filtru, fara filtru, cu porttigaret, fara ?
    Se gindeste ursul...
    - Da una cu filtru.
    - Poftim. Acum pot sa plec ?
    - Nu inca, mai stai. Da un foc.
    - De care nene ursule ? Am chibrituri, amnar, bricheta, bete de frecat...
    - Da de la bricheta.
    Sta ursul, fumeaza tigarea, o termina, se uita la iepuras.
    - Iar nu ti-ai luat ma sapca ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place , ai talent omule!Prin asta ti-ai mai castigat un cititor, bafta si la cat mai multe articole!

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails