duminică, 27 noiembrie 2011

Ocupați facultatea!?

Deși e deja a treia zi de protest în cadrul Facultății de Istorie din cadrul Universității București, încă nu am văzut nici în presă și nici pe blogurile personale nicio opinie sau o reacție de orice fel din partea celor de la care te aștepți să vezi o reacție. Aici mă refer la foști miniștri ai educației, actualul ministru, rectori de la alte universități (alo, domnu Marga, sunteți pe recepție?), profesori universitari sau sindicaliști. Dacă cumva a fost touși vreuna și am ratat-o eu, să-mi fie cu iertare și vă rog să mi-o semnalați.
Și totuși, am căutat mult și bine și totuși nu am văzut niște opinii din partea celor care au lucrat sau lucrează în acest sistem. Reacția lui Andrei Gheorghe e utilă pentru judecarea per ansamblu dar nu de la el așteptăm reacțiile. Ar fi fost de mare folos căci așa nu putem analiza decât din perspectiva studentului (nu neapărat la Istorie), asta pentru cei care am fost facultate de când cu sistemul Bologna - sistem față de care nu am o părere prea bună dar nici una proastă.
Sunt facultăți unde sistemul Bologna se pretează și facultăți unde calitatea educațională are enorm de suferit din cauza acestuia. De exemplu la Facultatea de Studii Europene 3 ani sunt arhi-suficienți dar la Limbi Moderne Aplicate sau la Matematică-Informatică, 3 ani în loc de 4 termină de nervi studentul și actul educațional per total este inferior calitativ.

1. Despre ce-i vorba?

Pe 24 noiembrie studenții de la Facultatea de Istorie au organizat o dezbatere pe tema ”Universitatea și rolul ei civic” însă, după terminarea manifestației aceștia au decis să rămână în amfiteatru și peste noapte aducând o serie de prime revendicări și anunțând că intenționează să stea 4 zile acolo.
Acestea sunt faptele.
Restul e într-o nebuloasă totală. Au apărut pagini pe facebook cu manifeste și filmulețe pe youtube care nu spun nimic.
Ce e interesant, e că studenții de-acolo, ca și roșiamontaniștii și alți activiști, suferă de mania persecuției. Astfel, au apărut și-n presă informări pe surse cum că s-a încercat minimalizarea protestului lor prin jandarmerie. Această informație totuși nu a fost confirmată de nimeni.
Pe de altă parte, există un sâmbure de adevăr pe undeva: Decanul facultății de istorie precum și recotrul universității chiar au încercat să le minimalizeze protestul. Măcar această informație este și confirmată.
Și totuși, de unde-atâta exagerare? Unii chiar compară situația cu cea de la mineriade. Pe bune, voi sunteți dilii?

2. Ce vor?

Lăsând puțin deoparte mania persecuției, abia ieri seară am aflat și eu ce vor acești studenți pentru că până acum ori au fost secrete revendicările lor ori... de fapt nici ei nu știau ce vor. Mai plauzibilă totuși a doua variantă.
Manifestele publicate de aceștia pe facebook sunt neclare sau într-o engleză îndoielnică însă realitatea.net chiar a făcut o treabă bună sumarizându-le toate manifestele și publicând o listă cât de cât mai bine redactată cu revendincările.

3. Analiza revendicărilor

Le vom lua rând pe rând cerințele și le vom comenta. Menționez de la bun început că perspectiva din care comentez este una de student libertarian.
Educatia trebuie sa reprezinte principala prioritate a statului. Cerem respectarea Pactului National pentru educatie, unde se specifica acordarea a minimum 6% din PIB pentru educatie si a minimum 1% pentru cercetare.
Trebuie să reprezinte principala prioritate a statului dacă acesta este unul socialist. În plus, dânșii fac parte din mediul universitar care nu este stringent necesar pentru supraviețuire și nici măcar obligatoriu. Vrei educație superioară? Plătește!
Am mai povestit aici și am dat și soluții cum se poate reforma educația păstrându-se bugetul actual sau chiar micșorându-se încă puțin. E simplu! Dați afară din surplusul de profesori!
În mediul academic sunt profesori care au câte 8-9 asistenți pentru că proful e șmecher și nu știe engleză și are nevoie de sclavi pe plantație - știu 5 cazuri din UBB Cluj, alte două din București și alte 4 din Iași. Sunt convins însă că sunt mult mai mulți. Eu aș cere mai degrabă 3% pentru educație și 3% pentru cercetare. Investiția în cei cu adevărat performanți e o investiție bună. Sau, în orice caz, o investiție mult mai bună decât în locuri pentru țigani, moldoveni, ucrainieni și alte categorii ultra-favorizate în mediul universitar românesc.
Cerem alegerea reprezentantilor studentilor pe o perioada de 1 an si 6 luni, cu o perioada de campanie electorala de 2 saptamani iar votul sa se desfasoare in decurs de o saptamana pe toata durata programului zilnic de curs.
Cu asta sunt de acord. Sunt studenți cancelari în universitățile românești care sunt acolo de 8-10 ani (vezi cazul de la Biologie - UBB Cluj), în regim de semi-legalitate și cu salariu de 5000 de ron(!), bani publici.
Dorim participarea studentilor la sedintele Consiliului Facultatii si ale Senatului Universitatii, precum si accesul la programele cu subiectele ce urmeaza a fi dezbatute si la stenogramele sedintelor.
Și cu asta sunt de acord. Ba încă eu aș cere ca acestea să fie publice. Să le vadă oricine. Sau măcar stenogramele să fie publicate pe site-ul facultății în termen de maxim 3 zile de la ședință. Nu de alta dar dacă Universitatea e finanțată din banii tuturor, atunci toți au dreptul să știe ce se face pe banii lor, nu? Sigur, asta ne-ar da și o dimensiune mai mare asupra activității dubioase a ASCOR (Asociația Studenților Cretini Ortoproști din România), ONG ”studențesc” finanțat puternic din bani publici pe două căi (via Univesitate și via Corporația Ortodoxă Română) și care înfăptuiește în mod constant manifestări de spălare pe creier ale studențimii.
Vrem reformarea programelor universitare (60% din trunchiul canonic impus de senat, restul de 40%, la alegerea studentului, format din cursuri teoretice sau cu aplicabilitate practica).
Reformarea programelor universitare e un deziderat ce ține de mult mai mulți factori decât procentul de programă ales de studenți și procentul de programă impus de Senat. E mult mai complicat de atât.
De exemplu, o problemă mai mare decât asta, e supraaglomerarea programelor în cadrul unora dintre facultăți. Să nu uităm că la Informatică în 2011 încă se studiază amănunțit (și nu fugitiv ca titlu informativ cum se face în sisteme mai performante) limbaje de programare din anii 70! Aceste obiecte ar putea dispărea cu totul.
Pe de altă parte, la Facultatea de Istorie, revendicarea studenților nu prea poate fi pusă în practică întrucât istoria e un domeniu în care se tot adaugă elemente, nici într-un caz nu se scot. Așadar, procentul lor e nerealist.
Cerem introducerea admiterii pe baza de examen (proiect, proba practica,etc) pentru toate cele trei forme de invatamant (zi, frecventa redusa, invatamant la distanta).
O, da! DA! DA! DA!
Cerem obligativitatea evaluarii profesorilor de catre studenti. Rezultatele acestor evaluari trebuie sa fie publice.
Universitatea apartine tuturor. Oricine trebuie sa poata participa la evenimentele si cursurile universitatii, nu doar studentii.
Inutil. Evaluarea de către studenți este deja obligatorie după implementarea Bologna iar accesul în Universitate pentru non-studenți există deja de facto. Verificat inclusiv anul acesta.
Cerem ca accesul studentilor in Universitate noaptea sa fie permis pe baza de legitimatie sau carnet de student.
Cerem ca Biblioteca Centrala Universitara sa fie deschisa pe timpul noptii.
Nu știu cum e la București dar la Cluj doctoranzilor și/sau laboranților li se permite accesul oricând. Pe de altă parte, nu văd ce-ar căuta studenții de la Istorie noaptea în clădirea Universității unde sunt doar bănci, scaune, mese, catedre, cretă și table.
Cât despre Bibliotecă, aici sunt de acord cu ei. Sunt mulți (printre care mă număr și eu) pentru care studiul și documentarea în general merg mai bine noaptea decât ziua. În plus, unii studenți mai și muncesc și chiar nu ar putea fizic să se încadreze în programul destul de limitat al bibliotecilor.
Pe de altă parte, un program non-stop al Bibliotecii implică niște costuri pe care activiștii ar face bine să explice de unde se vor acoperi.
Vrem ca Universitatea sa nu reprezinte un spatiu de discriminare, opresiune, umilire. Trebuie sa se poata problematiza, discuta si descuraja aceste atitudini. Dorim acces la un proces real de rezolvare a acestor probleme, care sa acorde demnitate si protectie partilor implicate.
Bullshit! Cred că au vreo feministă pe-acolo căci asta pute rău a retorică de stânga.
Singurii discriminați în universitățile de la noi sunt românii în dauna țiganilor, moldovenilor, și ucrainienilor pe care studiul în România îi costă mai puțin decât pe românii înșiși.
Studentii si cadrele didactice sunt parteneri egali in procesul educational.
Da și nu. Da, în sensul că schimbul de idei ideal ar fi să fie biunivoc, necenzurat și liber. Nu, pentru că totuși cadrele didactice au niște studii în plus față de studenți.
Am o cunoștință care i-a fost student lui Anatolie Hristev. Dacă-i arăt revendicarea asta ar sări ca ars considerând un afront direct fie și doar gândul ca tu, student, să te crezi egal cu Hristev în sala de curs. Dacă ați făcut matematică și fizică pe bune n-aveți cum să nu fi auzit de Hristev.
Solicitam autoritatilor competente sa cerceteze masurile abuzive luate impotriva persoanelor care au dorit sa participe la dezbaterea publica „Universitatea si rolul ei civic” din data de 24 noiembrie 2011.
Dovezi? Unde-s dovezile?
Eu știu că atunci când se comite un abuz împotriva mea, fac reclamație și vin cu dovezi. Le aștept în continuare de la studenții rebeli.

4. Viziune de ansamblu și opinii

Am văzut că mulți aprobă această manifestare deși nu știu prea bine cu ce se mănâncă nici manifestarea aceasta în special nici mediul universitar contemporan în general. Ba încă am văzut și comentarii de susținere ”necondinționată”(sic!) sau conceptualizări destul de avangardiste cum că această manifestare de nesupunere civică ar fi o scânteie pentru declanșarea unei noi revoluții în România. Hmm... cam departe mers, aș zice eu dar mai onest ar fi pe această arie să suspendăm momentan judecata.
Pe de altă parte, pe lângă lipsa de reacție a celor implicați direct în acest sistem, nu am aflat oficial și cine sunt efectiv manifestanții.
Da, da, cine sunt! ”Niște studenți” nu e un răspuns bun. Mai ales că ”umblă vorba prin târg” că n-ar fi doar studenți ci și unii profesori, asistenți, lectori, foști studenți, etc.
Eu aș fi curios nu de numele lor neapărat ci de performanțele lor. E important acest aspect! Este oare acest grup format numai din profesori curați, studenți eminenți și foști studenți merituoși? Sau mai degrabă e un grup format din profi ajunși pe pile și acum lăsați balăt, de toți restanțierii și repetenții ținuți pe banii părinților de pomană? Suspendăm judecata până aflăm un răspuns.

Totuși, ce știm sigur, mulțumită gindul.info, care are articole mai puțin senzaționaliste dar mai complete pe această temă, e că acest grup este de asemenea format din activiști de stânga și pe alocuri anticapitaliști.
Vedem acolo scris pe tablă, alb pe negru, că studenții vor locuri în cămine cu condiții și repartizate computerizat. Sigur, nu e deloc o revendicare nerealistă având în vedere câte locuri în cămine de fapt se dau pe blat. Și nu mă refer aici la studenții care-și vând locul în cămin. Frauda pe bune nu se face acolo ci la nivel de șefi de cămin (studenți corupți - sau oameni puși de cine trebuie) și la nivel de studenți cancelari. Acolo e baza de fraudă.
Un masterand (actualmente doctorand) care s-a luptat cu corupția din sistem pe căi legale ani la rândul îmi spunea în 2009 că în acel an circa 60% din locurile în căminele campusului UBB Cluj s-au dat altfel decât prin repartiție în funcție de medie. Sigur, o fi exagerat și el însă, în acel an cunoșteam în căminul în care stăteam exact 98 de oameni care stăteau acolo ”legal” - având locul asigurat de ”cineva”. Căminul avea 1050 de locuri însă vreo 7 camere (35 de locuri) erau camere fantomă căci acelea erau prezumtiv goale dar în mod constant venea cineva pe-acolo. Acest aspect este cât se poate de real însă nu statul e de vină pentru asta! Ci exact tot studenții!
Pe cale de consecință, activiștii ocupanți cer cui nu trebuie să facă dreptate. Administrarea locurilor în cămine a fost de mult cedată total pe mâna studenților!

4.1. Revendicări anti-capitaliste

Într-un alt manifest publicat de studenți aceștia își dau arama pe față promovând fără jenă socialismul în cel mai pur mod cu putință. E în regulă să promovezi socialismul, dar spune-i pe nume, nu-l masca cu ”intenții bune”.
Hai să le analizăm puțin (vom cita tot din articolul din gindul.info):
Dorim sa cautam o alternativa la actualul sistem reprezentativ. Asa-zisele sisteme democratice care functioneaza si in organizarea Universitatii au devenit ineficiente si nu ne reprezinta.
Încă de-aici miroase necurat însă, după cum am văzut mai sus, par a avea dreptate în anumite chestiuni punctuale. Însă, de la punctul următor eu am rămas mască la lecturarea ”constatărilor” lor:
2% din PIB pentru educaţie este inacceptabil. Cerem 6%. Acestia trebuie distribuiti echitabil, in functie de nevoile studentilorsi nu conform cerintelor pietei.
Am discutat de procentul din PIB. Însă partea cu roșu e șocantă de-a dreptul! Păi stai puțin frate, vrei să-mi spui că e greșit că finanțăm mai puternic facultățile de informatică ce produc specialiști în IT care rămân des în țară și sunt singurul domeniu pe creștere în țara asta? Ar trebui să le tăiem din finanțări ca să dăm mai multe burse sociale la SNSPA? Dacă se poate la ”Politici, gen și minorități”, nu? Cam asta ar însemna ”în funcție de nevoile studenților și nu conform cerințelor pieței”.
Și stai puțin, voi pentru ce veniți la facultate? Ca să aveți motiv să plecați de-acasă? Sigur, e și ăsta un răspuns dar pentru asta nu înseamnă că meritați susținere în funcție de nevoi (după modelul socialist). Până și în comunism universitățile erau finanțate în funcție de cerințele pieței, fie ea și piața centralizată și pe sistem CAER.
Vă place sau nu, nu e nevoie de 20000 de economiști pe an (câți scot universitățile de stat de la noi). Finanțarea în funcție de nevoile acestora înseamnă falimentul educației, nu reformă.
Și stai așa că socialismul continuă:
Dorim cresterea autonomiei universitatilor. Au devenit dependente de capital, care reprezinta elita economica a lumii. Universitatile ar trebui sa fie autonome si sprijinite de stat, care sa reprezinte populatia.
Bă voi sunteți dilii? Mai rămânea să scrieți că e de vină conspirația iudeo-masonică și zău că nu mă prindeam dacă citesc de pe lovendal.net sau manifestul unor oameni care se vor culți și apărători ai libertății.
Singurele universități autonome sunt cele care nu iau bani de la stat! E atât de simplu! Când ești pe banii tăi, faci ce vrei.
Argumentul cu ”autonome și sprijinite de stat ca să reprezinte populația” l-am auzit și din gura unor oficiali ai Bisericii Ortodoxe Române. Sigur nu e o manifestare ASCOR?
Universitățile nu sunt instituții politice (și chiar voi activiștii ați afirmat că nu vreți să fie politice iar unde sunt solicitați depolitizarea imediată). Pe cale de consecință, aceastea NU au scopul de a reprezenta populația. Să vă intre bine-n cap!
Suntem in profund dezacord cu evaluarea membrilor universitatii pe baza competentelor si a eficientei acestora. Denuntam aceasta logica comerciala a functionarii universitatii.
Să mori tu? Dar pe ce bază? Să fie evaluați numai de studenți, nu?
Am văzut cu ochii mei de mai multe ori cum merge asta - profesorii care pun note mari pe te-miri-ce și mai nimic sunt cei mai apreciați de studenți. Profesorii care solicită să le știi bine materia dacă vrei notă mare sunt cei mai înjurați de studenți.
De regulă cei din prima categorie corelează și cu slabe competențe. Nu întotdeauna dar de cele mai multe ori.
Am avut o profesoară a cărei cunoștințe în domeniul pe care-l preda erau cam îndoielnice. Eu am avut 10 numai pentru simplul fapt că o corectam și în general cam toți am avut note mari și chiar și cei cu lucrări sub-mediocre au avut măcar 7. Pe de altă parte, am avut și un profesor care punea și 10 dacă aveai o lucrare perfectă dar care îți punea și 1,30 cu zâmbetul pe buze dacă erai praf. La el nu mergea să te porți frumos, să arăți bine (fetele încercau constant să impresioneze) și se enerva la culme dacă îndrăzneai să-i propui șpagă sau ceva necurat.
Ia ghiciți? Profesoara semi-competentă era ”super de treabă” și ”de gașcă” iar eu eram ”un nesimțit” pentru că îndrăzneam s-o corectez. În vreme ce profesorul exigent nu era scos de studenți din ”ungurul ăla borât”, ”misoginul ăla”, ”mârlanul ăla”, etc. etc. Dacă insistați puțin vă dau și numele celor doi profesori.
Așadar, asta ar vrea activiștii? Ca profesori ca cel descris de mine să poată fi expulzați pentru că ”nu reprezintă interesele studenților” iar profesoare ca cea descrisă să fie promovate pentru că-s ”sensibile la problemele studenților”? Dacă da, cu tot respectul, sunteți cretini.
Cerem statului marirea subventiei fondului de burse. Actuala suma alocata fiecarui individ ca bursa este insuficienta pentru a avea un trai decent. Consideram inacceptabila aceasta umilinta sistematica aplicata studentilor.
Nu zău? Eu aș propune altceva: Păstrarea acestui fond și micșorarea numărului de burse.
Două burse pe an. De ce 4-5 ca acum?
Și aș elimina sau aș înăspri condițiile de acordare a bursei sociale.
Am o colegă de serviciu care primește bursă socială! Păi cum vine asta?
Și în general studenții care primesc burse sociale trăiesc mai bine decât restul. Hai să n-o ardem în chec! Dacă n-aș lua contact zilnic cu studenți poate aș fi ușor de convins însă retorica asta socialistă nu mă încântă în special când e vorba de bani publici aruncați pe fereastră.

4.2. Se văd doar drepturi

Ce nu înțeleg mulți este că în sfârșit lumea începe să realizeze că socialismul nu este sustenabil. E un fapt.
Dar ce nu înțeleg cei mai mulți, în special românii, e că paleta de drepturi se oprește acolo unde încep privilegiile.
Românilor încă nu le intră în cap că nu au dreptul la o casă gratuit, nu au dreptul la educație superioară gratuit, nu au dreptul la un trai bun pe banii altora și că nu au dreptul de a le impune altora ce să facă cu banii lor.
Căminele studențești n-ar trebui să aibă camere de 5 locuri ci de maxim două și să se acorde ca recompensă pentru rezultatele avute nu ca drept.
În prezent un țigan cu media 5 are dreptul de a sta în cămin, la fel și un moldovean repetent (acesta chiar și gratuit), în timp ce un român cu media 7 nu are dreptul pentru că nu are rezultatele necesare la învățătură.
În loc să lupte pentru eliminarea acestor nedreptăți, aceștia vor să extindă privilegiile sacrificând în totalitate performanța la învățătură!

5. Concluzii

După cum ați văzut, sunt în acord cu o serie de revendicări ale acestor rebeli însă nu mă pot arunca irațional să susțin o asemenea manifestare din motivele prezentate la punctul 4.
Ca și în alte cazuri de activism, și în acesta intențiile par a fi bune dar direcția este una total nerealistă.
Sistemul universitar are căcălău probleme iar o parte sunt pertinent punctate de către acești activiști însă amestecarea cu retorică socialistă și cu iz conspiraționist (vezi ”elita economică a lumii”) face foarte mult rău mișcării și, mai ales, o decredibilizează cu totul.
În timp ce mă documentam pentru acest articol am început să înțeleg de ce nu prea s-a grăbit nimeni să-i ia în serios. Deși ei au încercat să se disocieze considerându-se diferiți de mișcările de tip ”occupy wall-street”, la o analiză pe fond observăm că nu-s chiar așa de diferiți. Singura diferență reală e că au și revendicări reflectate în realitate, dar nu prea multe.
A milita pentru creșterea performanței educaționale în timp ce ceri eliminarea evaluării în funcție de performanță e ca și cum ai milita pentru abolirea fascismului dar cu menținerea evreilor în categoria a doua de cetățeni sau pentru egalitate între sexe dar menținând privilegiile pentru femei (ceea ce face feminismul). Pur și simplu nu se poate așa!
Vrei să crești performanța educației? În regulă. Păi atunci introduci cuvântul ”performanță” în toate evaluările, introduci meritocrația și militezi pentru egalitatea de șanse (ceea ce e cu totul altceva decât ”finanțarea în funcție de nevoi și nu de cerințele pieței”).
Vrei să militezi pentru depolitizarea Universității? Prea bine. Atunci ce caută Petre Roman la manifestarea ta vorbind despre programul LUI în educație? În multe țări statutul de profesor universitar este incompatibil cu cel de politician. Ați putea începe de-aici cu militantismul.

Acestea fiind spuse, să curgă criticile.

Un comentariu:

  1. "Ce nu înțeleg mulți este că în sfârșit lumea începe să realizeze că socialismul nu este sustenabil. E un fapt."

    Cine incepe sa realizeze? Eu vad ca is tot mai multi prosti in lumea asta care zic ca socialismu nu ii un lucru rau..ca vor sa fie toti la fl de bogati si alte balarii destea ...

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails