duminică, 5 februarie 2012

Mamele minore - victime. Oare?

Ca în mai toate situațiile care țin de sexualitate, legislația și percepția publică indusă maselor este una profund în defavoarea bărbaților. Și asta nu de azi, de ieri ci cam din 1967 încoace, fenomenul intensificându-se însă după anul 2000.
Am vorbit ieri despre Penitenciarul de Minori și Tineri Bacău în care v-am povestit că Statul tratează regește puținele infractoare pe care totuși le încarcerează la pedepse mult reduse și se șterge la fund cu drepturile omului când aceștia se întâmplă să fie bărbați.
Ei bine, exact despre acest dublu standard vorbim astăzi în cazul mamelor minore pe care statul și mai ales o serie de ONG-uri mai mult sau mai puțin cretine insistă să ni le prezinte pe toate ca grup ca fiind victime. Și, pe lângă asta, caută să reducă la tăcere sau să ironizeze vocile care cer judecare individuală pe caz căci indubitabil nu toate sunt victime - de fapt, majoritatea lor nu sunt nici pe departe victime.

1. Prezentarea subiectului

Vom lua ca surse un articol din ziarul Adevărul și un articol postat pe realitatea.net.
Articolul din Adevărul e scris de o tanti care căuta spânzurați pe locul Casei Poporului în trecut. Nicio legătură cu subiectul dar merită menționat ca să știți cât de mult să vă încredeți în elucubrațiile ziaristei.
Conform ziarului Adevărul, în anul 2010 România a înregistrat 18.483 de sarcini duse la termen de către mame minore iar dintre acestea, 714 au fost cazuri de mame cu vârsta sub 14 ani.
Site-ul Realitatea.net vine să ne anunțe că județul Vaslui este (iar, a câta oară?) campion la ”sportul” ăsta sau măcar pe podium.
Acestea sunt cifrele seci. Ce vom discuta astăzi sunt afirmațiile unor indivizi care-și dau cu părerea despre fenomen și care le privesc pe mamele minore - pe toate cele peste 18000 - ca fiind victime.
Mai întâi, vocea rațiunii care explică în câteva cuvinte toată problema și de unde apare ea:
„La 11 ani apare menstruaţia, dar nimeni nu vorbeşte cu aceşti copii, societatea se ascunde şi se ridică împotriva căsniciilor la 16 ani. Este atât de normal să înţelegi şi să discuţi, să spui că există libido, apetit sexual la aceste vârste", explică Eşanu. „Ar trebui să vorbim cu seninătate despre sexualitatea adolescenţilor", este de părere medicul.
Și-acum, să curgă tâmpeniile. Maria Gherghel, profesoară de îndoctrinare teocrat-ortodoxă și care conduce un ONG teocrat-ortodox din Roman (jud. Neamț) zice că:
„Şcoala şi părinţii trebuie să-i educe, dar nu cum fac unii, care le pun prezervativul în buzunar încă de la 13 ani. Sunt fete de 16 ani care iau anticoncepţionale. Nu aşa. Să-i înveţe abstinenţa!"
Și-asta nu e tot. Sociologul Alfred Bulai redă și el cu alte cuvinte același raționament ca al medicului. Însă, doamna Bichir, ziarista, în imensa-i înțelepciune, nu se poate abține să nu adauge un comentariu personal care, citit în grabă, poate fi asimilat tot domnului Bulai și altfel creând o confuzie și mai mare.
Avem o groază de asociaţii care salvează câinii maidanezi, dar foarte puţine care să facă ceva pentru aceste tinere", spune revoltat sociologul Alfred Bulai. De aici apar şi explicaţiile superficiale şi chiar acuzarea copilelor sau adolescentelor mame.
Oh, da! Fix de la faptul că nu le pupă-n trei litere statul pentru că toarnă plozi apare și acuzarea adolescentelor mame. O spune de parcă absolut niciuna din cele peste 18000 nu merită acuzate sau nu pot fi acuzate de nimic în ecuația asta. De parcă sarcina li s-a întâmplat pur și simplu, ele nu erau acolo când s-a întâmplat.
Rețineți: Cifrele pe care le-am dat sunt sarcini apărute în urma unor relații consensuale. Sunt scoase deja cazurile demonstrate de viol și incest.
Sociologul Ciprian Grădinaru, care s-a ocupat de această cercetare, spune că este vorba de populaţia foarte săracă, de tinere care nu ajung la un medic pentru că nu au bani pentru drumul până în prima localitate cu ginecolog, sunt tinere-victimă care nu au făcut nici măcar o ecografie în perioada de sarcină.
O da domnule Grădinaru, sunt tinere-victimă. Săracele de ele, așa-i? Serios, în ce Românie ați fost dumneavoastră? Zorleni, Coroiești, Sărățeni, Siliștea, Dragomirești, Băcești sau Trestiana - Sunt comune din județul Vaslui care au dat cel puțin 5 minore care au născut la termen numai în 2011. Ia încercați să le cunoașteți. O să aveți o mare surpriză!

2. Comentarii personale

Eu nu neg că o parte dintre aceste minore sunt victime. Eu neg însă afirmațiile de-a dreptul cretine cum că toate ar fi victime. Și îmi permit, cel puțin pe județul Vaslui, să neg cu vehemență afirmațiile și pot aduce dovezi nenumărate în acest sens. Spre deosebire de sociologii care fac studii din birouri, eu la mijlocul anilor 2000 eram pe teren fix în aceste sate și discutam fix cu cei implicați în cauze (mamele minore, tații - de regulă minori și ei, părinții adolescenților, profesorii din sat, etc.). Și, în cei câțiva ani am dat peste un singur caz care putea fi legitim etichetat ca fiind vorba de o ”tânără-victimă”. Restul, erau orice numai victime nu. Erau perfect conștiente de ceea ce au făcut, își doriseră să facă ceea ce au făcut și erau perfect mulțumite de alegerile pe care le făcuseră. Ah, și nu erau nici pe departe majoritar țigănci. Nu, nu! Erau chiar foarte multe cât se poate de românce ca etnie. Menționez asta pentru c-am văzut comentarii cum că țigăncile fac și dreg. E drept că e normă în multe comunități țigănești căsătoria la 14-15 ani însă, oricât de ciudat li s-ar părea unora, proporția româncelor când vine vorba de mame ”eroine” și minore e chiar foarte ridicată.
E adevărat că cea mai tânără bunică din lume este o țigancă cu buletin românesc însă exceptând câteva extreme, româncele neaoșe sunt la fel de bine reprezentate în această problematică.
În plus, așa cum am mai spus-o și-acum doi ani de zile, poate-ar fi cazul să recunoaștem verde-n față că adolescenții nu sunt abuzați sexual ci pur și simplu simt la un nivel foarte intens o nevoie de sex. Articolul din Adevărul caută să ocolească problema și să spună doar că pubertatea a început să apară mai repede dar refuză categoric să admită ceea ce e de mult timp evident: Nevoia de activitate sexuală la adolescenți există, e reală și e foarte intensă. Și nu o poți opri.
Ce poți să faci însă, dacă vrei să faci ceva, e să le dai prezervative, să le explici cum funcționează toată treaba cu sexul și să le urezi ”succes!”. Sigur, pudibonzilor și feministelor nu le convine asta însă negarea realității e o caracteristică de bază pentru oamenii iraționali.
Pe cale de consecință, a numi a priori ”victime” niște oameni care pur și simplu își explorează o dorință arzătoare, este un cretinism mai mare chiar și decât planeta Jupiter.
În plus, celor care vin cu argumente de tipul ”ce să știe un copil de 13 ani?” le recomand discuții cu măcar 4-5 mame minore. Serios, nu glumesc. Numai atunci abia poți realiza cât de cretin este argumentul. Luat în teorie, în modul, suspendat de lumea reală, argumentul are sens însă o dată coborâți cu picioarele pe pământ veți putea realiza cât de mult greșiți privind acești adolescenți ca fiind copii.
Argumente cretine și etichetări de ”victime” apar din cauza tentației de a compara cu propria adolescență. Iar în cazul celor trecuți de 50 de ani, care au trăit adolescența în cu totul și cu totul alte circumstanțe, această tentație devine decisivă întru elaborarea de argumente eminamente false.
Așadar, mamele minore ca grup NU sunt nici pe departe victime.
Să luăm un principiu din matematică: Dacă o teorie își propune să fie valabilă pe toate cazurile, simpla identificare a unui singur caz în care teoria nu se aplică, infirmă în totalitate teoria cu pricina.
Teoria emisă de autorități și de ONG-iști e că toate mamele minore (în special cele cu vârsta sub 14 ani) sunt victime.
În rândurile ce urmează nu voi aduce un singur exemplu concret ci mai multe în speranța de-a demola o dată acest cretinism și de a începe să judecăm individual dacă tot vrem să practicăm asta.

3. Cazuri pe scurt

Articolul din Adevărul zice:

În 2009, o fată din localitatea Căuaş, judeţul Satu Mare, a devenit mamă la 12 ani. Gheorghe, tatăl copilului adus pe lume de Maria, avea atunci 16 ani şi este fiul bărbatului cu care trăieşte în concubinaj mama Mariei. Primarul comunei Căuaş, Ioan Todoran, spune că nu sunt probleme, copilul Mariei este crescut cu grijă în familia aceasta atipică şi nu s-a discutat niciodată varianta plasamentului sau adopţiei. Tatăl adolescent a plecat la muncă în străinătate, imediat după ce Maria a născut, şi relaţia dintre cei doi s-a rupt, el nu vrea să fie legat de la vârsta asta, iar ea are deja un alt partener.
Sună asta a profil de victimă? Adevăratele victime ale agresiunii sexuale sau cele care rămân marcate după o experiență sexuală (în special una soldată cu sarcină nedorită dusă la termen) nu se implică într-o nouă relație la mai puțin de doi ani de la presupusa traumă.
”Victima” noastră are acum 14 ani (dacă în 2009 avea 12) și, deși are un copil acum trăiește liniștită cu o altă persoană de sex masculin - folosesc formularea asta pentru că nu sunt convins că noul ei partener este un bărbat sau tot un adolescent.
Să mai luăm un caz relevat tot de Adevărul în articolul despre fetițele cu copii:
În ianuarie 2009, Cătălina C., din comuna Scorţatu Nou, judeţul Brăila, avea 12 ani şi era însărcinată în luna a şasea. La trei ani distanţă, primarul Gheorghe Chivereanu povesteşte că, oficial, sarcina a fost considerată rezultatul unui viol, iar bărbatul de 27 de ani se află încă în puşcărie, dar el personal are dubii că a fost vorba despre asta: „Acum este iar însărcinată şi nici nu ştie exact cu cine. Eu cred că la ea e vorba de hormoni".
Din informațiile pe care le am presupusul violator a fost eliberat iar acum se judecă cu statul român întrucât toate informațiile indică spre o acuzație falsă de viol. O, da! Ce surpriză. O fată de 12 ani a mințit că a fost violată. De parcă ar fi prima dată când legea crede a priori purtătoarea de uter fără investigații suplimentare și aruncă oameni nevinovați în temnițe.
Oricum, să presupunem că informațiile mele sunt greșite. Prea puțin contează.
Contează însă că dacă ea ar fi fost cu adevărat violată în 2009 și din viol ar fi rezultat o sarcină nedorită - acest lucru ar fi traumatizat ”bietul copil”, nu-i așa? Mai ales o ”biată fată” dintr-un sat uitat de lume și fără asistență medicală. Nu-i așa domn' sociolog?
Ei... nu numai că nu s-a întâmplat aşa dar acu' iar e cu burta la gură şi de data asta nu mai poate ţipa "viol" căci e mai complicat că-s mai mulţi candidaţi.
Cât de nebun să fii să crezi că don'şoara Cătălina C. este o victimă? Faptele indică mai degrabă că ştie foarte bine ce face "biata fată".
Nu vi se pare aşa? Hai să mai cităm despre "biata fată":
Cătălina este un caz deosebit. După avortul de la 12 ani, făcut într-un spital din Capitală şi cu aprobare specială, a mai rămas însărcinată. De două ori. În mai 2010, Direcţia pentru Protecţia Copilului Brăila, care monitoriza situaţia, a aflat că fata era iar gravidă. Mai mult, au apărut şi documente noi, care arătau că fata împlinise 12 ani abia în 2010, adică prima întrerupere de sarcină s-a produs la 11 ani.
În 2010, Cătălina locuia împreună cu noul bărbat din viaţa ei, dintr-un sat învecinat, iar acesta a recunoscut băieţelul care s-a născut în decembrie. Tânăra mamă a refuzat să meargă într-un centru maternal.
După numai jumătate de an, în iulie 2011, asistenţii sociali care o monitorizează au descoperit că fata şi-a abandonat copilul în familia tatălui şi se întorsese la mama sa, în Scorţaru Nou.
Ultima veste, le-au dat-o celor de la Protecţia Copilului Brăila, chiar jurnaliştii „Adevărul", în decembrie 2011: Cătălina este din nou însărcinată şi locuieşte cu noul partener.
Eh... să muriţi voi c-asta-i victimă! Eu cred că e mai degrabă o femeie toxică - o mamă denaturată dacă vreţi iar acuzele împotriva ei sunt perfect legitime.
Dacă ceea ce a făcut ea ar fi făcut un bărbat, fie el şi minor, ar fi fost de mult la Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti (cel mai apropiat de Scorţatu Nou).
Şi-acum alte două cazuri pe care o să vi le relatez eu.

3.1. Las' dom' doftor că ştiu ce am de făcut

În anul de graţie 2008 am asistat în incinta Spitalului de Urgenţă "Elena Beldiman" din Bârlad la o scenă ce m-a lăsat mască. Nu situaţia care a generat scena m-a lăsat mască ci sinceritatea debordantă şi dovada indubitabilă că nu greşesc atunci când privesc cu scepticism orice etichetă de "victimă" aplicată a priori oricărei persoane de sex feminin.
În jurul prânzului, un doctor de la spitalul mai sus amintit ajuta o fată de 12 ani şi jumătate, de etnie română, să aducă pe lume un copil. Pe lângă procedurile standard, doctorul încerca să o calmeze şi să-i explice în limbaj "şcolăresc" ce-are de făcut şi cum să se comporte în timpul travaliului. Replica fetei mi-a rămas întipărită-n minte: "Dom' doctor, lăsaţi-mă că ştiu ce-am de făcut - că doar nu e prima dată!".
Şi-acum să vină cineva să-mi spună că fata era o victimă.

3.2. Scăpaţi-mă de ea că înfund puşcăria!

Judeţul Bacău. O fată de 13 ani de etnie română se ţinea scai de un tânăr ţigan de 22 de ani.
Aceştia s-au cunoscut la o petrecere şi după câteva flirturi şi nişte pahare de bere, ţiganul a fugit mâncând pământul când a aflat ce vârstă are.
Problema? Fata, din proprie iniţiativă, eminamente îl hărţuia pe tânărul proaspăt ieşit din închisoare şi îl ruga impetuos să se culce cu ea.
Deşi le-a dus-o de mai multe ori pachet înapoi părinţilor rugându-i să facă ceva în privinţa asta, fata, cum necum, fugea de-acasă şi tot la el ajungea.
Nu s-a consumat niciun act sexual între ei însă acesta a trebuit într-un final să cheme Poliţia pentru a scăpa de prezenţa fetei, pe de o parte, şi pentru a se asigura că nu va fi fals acuzat de viol, conştient fiind că, având cazier, va fi aruncat în temniţă fără ca cineva să se deranjeze să verifice adevărul obiectiv.

4. Cazul Nina

Dedic capitol separat acestui caz din simplul motiv că de acest caz m-am ocupat eu însumi îndeaproape de la descoperirea sa şi până la finalizarea sa în bune condiţiuni pentru Nina. Evident, numele său nu este Nina, însă îi protejez identitatea pentru că în sfârşit s-a reintegrat în societate iar insultele pe care le-a primit în trecut, perfect justificate de cele mai multe ori, nu-şi mai au rostul acum iar divulgarea numelui ar putea provoca amintiri celor care-au cunoscut-o - şi au cunoscut-o mulţi din Bârlad.
Pe Nina am cunoscut-o când avea 12 ani însă până să-mi spună că are 12 ani aş fi putut jura că are 17 minim. De Nina se plângeau părinţii non-stop fiind pur şi simplu epuizaţi de necazurile pe care Nina li le prilejuia.
Nina dispărea zile în şir de-acasă (din proprie iniţiativă după cum avea să se demonstreze) şi de regulă căutările cu Poliţia dădeau araeori roade, de cele mai multe ori părinţilor rămânându-le să o aştepte să revină şi să spere că de data asta va pricepe de vorbă bună.
Părinţii Ninei sunt oameni simpli, muncitori şi care s-au străduit să-i ofere Ninei cele mai bune condiţii şi chiar reuşiseră. Ba mai mult, având în vedere educaţia lor nu tocmai una strălucită, erau chiar nişte părinţi foarte cerebrali şi care au ştiut foarte bine să menţină echilibrul dintre autoritate parentală şi grad de libertate acordat copilului.
Şi totuşi, Nina dispărea cu zilele de-acasă provocând hohote de plâns mamei - în special pentru faptul că îi ascundea complet mamei ce făcuseră în acele zile.
Presată fiind de mine şi de colegii cu care ne-am ocupat de caz, dar şi de Poliţie, Nina a început uşor uşor să povestească pe unde mergea şi frânturi din ceea ce făcea. Nu era totuşi ceva foarte grav. Umbla cu nişte indivizi cercetaţi în trecut pentru găinării minore şi făcea sex cu unii dintre ei.
Iniţial, la sugestia (proastă) a Poliţiei am tratat cazul ca şi cum Nina ar fi fost victima şi cei cu care umbla agresorii. Ba chiar am presupus (eronat după cum avea să se demonstreze) că Nina era manipulată să meargă şi să umble cu aceştia din urmă.
Cei cu care umbla au ajuns în atenţia Poliţiei şi vreo doi dintre ei au avut şi dosar penal şi au fost arestaţi preventiv pentru corupere de minori iar Nina a fost consiliată de psihologi experimentaţi. Caz rezolvat? Ei pă dracu', greul de-abia acum începea.
Sub atenţia Poliţiei şi cu o parte din prieteni în închisoare, gaşca ei o respingea şi o ruga să nu-i mai caute că nu vor niciunul probleme.
Situaţia asta a enervat-o la culme pe Nina şi după o perioadă scurtă de "normalitate" aceasta a început din nou să dispară de-acasă şi să-şi caute prieteni noi. De menţionat totuşi că Nina nu absenta de la şcoală prea mult.
Strânşi cu uşa de Poliţie, vechea ei gaşcă a povestit cum Nina venea din proprie iniţiativă la ei, chiar şi când nu era chemată şi tot ce vroia era să facă sex. Nu se droga (nici ea nici gaşca ei), fuma ocazional ţigări din comerţ, folosea prezervative de cele mai multe ori şi în general nu cauza alte probleme.
Uşor-uşor acuzaţiile asupra găştii ei au fost retrase întrucât devenea din ce în ce mai evident că problema era la ea - nu la toţi ceilalţi.
La un moment dat, când am organizat o excursie în nordul Moldovei cu mai mulţi copii (o parte dintre ei infectaţi cu HIV - iar prin copii mă refer la persoane cu vârsta de până în 18 ani), aceasta s-a dat chiar şi la mine deşi eu eram unul dintre cei care se ocupa îndeaproape de caz încercând să descopăr problema şi să ajut la remedierea ei. După ce am refuzat-o explicându-i că-s acolo s-o ajut, nu să facem sex, a continuat să insiste spunând la un moment dat verde-n faţă că dacă vreau s-o ajut atunci să fac ce-i place.
Partea cu sexul în "cantităţi industriale" a fost partea pe care părinţii Ninei nu o ştiau. Mama Ninei a plătit analize şi a vrut şi control ginecologic pentru a vedea dacă mai este virgină. Concluzia medicului: "Dacă mi-aţi fi arătat doar o poză a vaginului ei aş fi spus că e o poză cu vaginul unei femei medii de 35-38 de ani raportat la pacientele pe care le văd zilnic".
După şocul iniţial, părinţii s-au reorientat în ceea ce priveşte abordarea problemei şi, ceea ce m-a surprins pe mine în mod plăcut, pe termen mediu şi lung nu au reacţionat dur la veste preferând mai degrabă să se intereseze dacă fata lor a contactat vreo BTS, ceea ce avea să se întâmple aproape un an mai târziu de la preluarea cazului de către mine şi colegii mei. Dar asta e o poveste secundară.
Ideea principală a acestui caz este că orice măsură am fi luat noi sau Poliţia sau DGASPC, toate s-au dovedit inutile.
Doi ani de la preluarea cazului, deci până când a făcut 14 ani, Nina a continuat să fugă de-acasă numai pentru a întreţine raporturi sexuale cu oricine dintr-un simplu motiv: Pentru că vroia.
Sigur, pentru propagandişti şi sociologi care fac analize din birou, pare de necrezut însă exact aşa au stat lucrurile.
Doi ani şi jumătate de la preluarea cazului, Nina uşor-uşor a început să "se potolească" după cum spun acum părinţii amintindu-şi de acele vremuri.
Când Nina avea 15 ani, aceasta era într-o relaţie stabilă (care durează şi până astăzi) cu un tânăr care avea atunci 20 de ani. Părinţii aveau grijă să nu-i lipsească Ninei prezervativele iar controalele ginecologice anuale erau norma, întrucât mama sa citise într-o broşură că aşa e cel mai sigur pentru toţi - şi nu făcea deloc rău, dacă e să mă-ntrebaţi pe mine.
Nina era la 15 ani o femeie-n toată regula atât fizic cât şi psihic şi, contrar logicii de propagandă a "victimei", nu se considera victimă, nu regreta nicio secundă ce făcuse în precedenţii 3 ani şi nu era nici pe departe traumatizată.
Am scris mult despre acest caz tocmai pentru că m-am ocupat îndeaproape de el şi-l cunosc pe toate feţele dar şi pentru că încalcă absolut toate axiomele cretine invocat de tot felul de sociologi dubioşi rupţi de lumea reală sau de ONG-uri toxice precum ONG-urile "pentru drepturile femeilor", de parcă Ninei îi fusese încălcat vreun drept vreo secundă.
Din fericire pentru Nina, a ajuns la un ONG cu oameni cerebrali care judecă individual şi nu după nişte axiome imuabile ajunse aproape mantre.
Legat de cazul Ninei, sunt dispus să răspund la orice întrebări care nu duc la identificarea ei ca persoană.

5. "Victime" în statistici ca urmare a aplicării cretine a legii

Aşa cum spuneam în preambulul articolului, legea românească are obiceiul cretin de a discrimina de facto bărbaţii când vine vorba de mame minore sau de fete tinere active din punct de vedere sexual.
A fost recent un caz în Craiova în care o fată de 14 ani, elevă în clasa a VII-a, a născut un băiat pe data de 1 ianuarie anul curent.
Mama "victimă" era o elevă cu note medii spre mari la şcoală şi care nu crease probleme disciplinare niciodată. Tatăl copilului este tot un adolescent cu câteva luni mai mare decât ea.
Şi, ce fac autorităţile? O consiliază pe ea ca şi cum ar fi victimă (deşi nu e) şi-i distrug viaţa băiatului ca şi cum ar fi infractor (deşi nu e).
"Poliţiştii l-au identificat pe tatăl copilului, care este cercetat pentru raport sexual cu un minor. Minorul urmează să fie experitizat psihiatric pentru a stabili dacă a avut discernământ în momentul comiterii faptei", a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Dolj, comisar Florentina Popescu.
Dacă ar fi să fim corecţi, şi mama ar trebui cercetată pentru sex cu un minor dar în justiţia infestată cu feminazism aşa ceva nu se întâmplă. În cretinismul ăsta de-i zice sistem penal, mama este a priori victimă şi tatăl a priori infractor. Prezumţia de nevinovăţie nu există la fel cum nu există nici raţiune în abordarea acestui caz de către autorităţi.
În ziarul Adevărul avem declaraţia completă a Poliţiei care ilustrează negru pe alb dubulul standard de care vă vorbesc mai sus. Zice cam aşa:
Dacă fapta respectivă s-a produs având consimţământul victimei (măma de 14 ani - n.r.), fapta se încadrează la infracţiunea de act sexual cu un minor
Deci, oricum ai da-o, băiatul de 15 ani este vinovat de ceva iar mama de 14 e victimă. De parcă ea nu a fost acolo când a rămas însărcinată. Sarcina i-a apărut aşa din senin pe sistemul imaculatei concepţii.
Hai să mai luăm un caz. La Brăila concubinajul este vina exclusivă a lui.
Costel Rainov de 20 de ani din comuna Râmnicelu s-a ales cu dosar penal după ce poliţiştii au aflat că trăieşte în concubinaj cu o tânără de numai 14 ani.
În luna aprilie Cătălina Ceamă din satul Pitulaţi, comuna Scorţaru Nou, s-a mutat la alesul inimii în comuna Râmnicelu. Cei doi au trăit în toată această perioadă în concubinaj, fără ca nimeni să-i deranjeze.
Agenţii de la Postul de Poliţie Comunală Râmnicelu s-au sesizat din oficiu asupra relaţiei dintre cei doi, când au aflat că tânăra nu are decât 14 ani.
Să fie vorba de aceeaşi Cătălina C descrisă la capitolul 3? Se potrivesc prea bine localităţile. Oricum, e şi mai grav dacă e vorba de aceeaşi Cătălină.
Deci părinţii n-au zis nimic când ea s-a mutat în comuna vecină pentru a sta cu "alesul inimii", ea n-a zis nimic şi clar nu era abuzată dar probabil în timp ce se scobeau în nas, poliţiştii din Râmnicelu au găsit de cuviinţă să distrugă viaţa unui tânăr. De ce? Pentru că pot, d-aia!
Dacă e vorba de aceeaşi Cătălină C., nu pot să nu m-abţin să nu pun întrebarea legitimă: Câţi bărbaţi mai trebuie să-şi aibă vieţile distruse din cauza curvei ăsteia până când să se prindă şi propagandiştii că problema e la ea, nu la cei din jurul ei?

6. Concluzii

Cazuri ca cele ce vi le-am prezentat dar şi multe multe altele apar în statistici ca fiind "victime" deşi este evident, zic eu, că nu e vorba nici pe departe de asta.
Acest dublu standard cu fetiţele sfinte şi băieţii din viaţa lor nişte porci infractori trebuie să dispară.
Deocamdată singura ţară unde a dispărut de facto acest dublu standard este Olanda unde relaţiile sexuale între adolescenţi au fost recunoscute public şi s-a ales ca măsură distribuirea gratuită de contraceptive şi nu criminalizarea excesivă sau falsa victimizare - aşa cum se face pe la noi sau pe la alţii.
S-ar putea trezi unii, mai conservatori de felul lor, să spună că Olanda nu e un exemplu bun fiind o ţară "prea liberală din punct de vedere sexual" - am mai auzit argumentul ăsta şi nu m-ar mira să reapară. Problema e că Olanda chiar e un exemplu bun. Prin modul lor de acţiune s-au atins minime istorice - cele mai puţine avorturi, cele mai puţine mame minore, zero mame minore sub 14 ani, cea mai mică incidenţă a bolilor cu transmitere sexuală, etc. etc. Toate problemele astea la nivel de sănătate a vieţii sexuale la nivelul populaţiei generale sunt la minime istorice şi continuă să scadă consistent o dată cu implementarea reformelor în domeniu.
Aşadar, mamele minore de cele mai multe ori NU sunt victime iar partenerii lor de cele mai multe ori NU sunt infractori. Reţineţi: Este un cretinism să cercetezi penal un băiat de 15 ani pentru că a făcut sex cu o fată de 14 ani în timp ce pe fată o tratezi ca pe o victimă când e mai mult decât evident că lucrurile nu stau aşa.
Adolescenţii fac sex. De ce? Pentru că vor şi pentru că le place! Obişnuiţi-vă cu ideea!

Acestea fiind spuse,
Vă salut cu respect.

23 de comentarii:

  1. Sunt in cea mai mare parte in acord cu perspectiva ta, cat si cu concluziile. Totusi tenta de ura la adresa femeilor care se simte pe alocuri este foarte deranjanta si iti dezonoreaza articolul scazandu-i din obiectivitate. Eu cred ca felul in care sunt privite adolescentele ca victime pentru ca fac sex, este alta fata a monedei patriarhale, chiar daca "feministele" in cauza oficial chiar impotriva acestor reflexe sustin ca lupta. Pentru ca neaga femeilor (inclusiv celor foarte tinere) dreptul la propria sexualitate, pe care daca si-o exercita atunci sunt ori curve, ori victime. O femeie sanatoasa care are viata sexuala pe care si-o doreste (fie ea cu partenri multipli sau incluzand alternative) este TABU in patriarhalism.Tu insusti numesti in mod peiorativ curva pe una dintre eroinele din exemplele de mai sus, suparat ca partenerii ei au fost acuzati de legi nedrepte, de parca asta ar fi fost vina ei (din cate inteleg ea nu a facut nicio plangere). Se simte in text ca la randul tau judeci sexualitatea unor femei ca fiind "nepotrivita", ceea ce vine in contradicitie cu concluziile tale si exemplul olandez. Cat despre feminism, desi cel radical si anti-sex( repet: alta forma de patriarhalism din punctul meu de vedere) este cel mai mediatizat si practic singurul despre care au auzit majoritatea oamenilor, ma astept sa stii ca exista si multe alte feluri, inclusiv un curent destul de vocal si nu chiar nou pe nume http://en.wikipedia.org/wiki/Sex-positive_feminism In final, felicitari pentru abordarea curajoasa si cred ca daca ai reusi sa scoti propriile sentimente nu prea magulitoare la adresa femeilor din texte, acestea ar arata mai corecte stiintific si ar fi mai greu de contra-argumentat. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu prea mai pun botul la argumentul "Nu toate feminazistele sunt aşa". Dacă acest argument ar fi unul cu adevărat valabil, vocea celor "care nu sunt aşa" ar fi cea dominantă din moment ce cei care folosesc acest argument insistă că "feminazistele raţionale" (lol!) ar fi cumva majoritare.
      În altă ordine de idei, pe-aia am numit-o curvă nu pentru că făcea sex cu parteneri multipli - de aspectul ăsta îmi pasă extrem de puţin spre deloc - ci pentru că a lăsat un cârd de plozi în spatele ei care vor avea şanse infime la o educaţie de bun simţ şi la un trai decent.
      După cum vezi, pe Nina n-am numit-o curvă tocmai pentru că nu a lăsat un cârd de plozi în spatele-i şi nici nu a rănit pe nimeni prin deciziile pe care le-a luat.

      Ștergere
  2. Stiu ca voi suna foarte superficial in ceea ce zic dar nu ma pot gandi decat la vorba aceea "vesnicia s-a nascut la sat"...probabil din mama minora.
    Ai niste statistici legate de distributia rural/urban pt aceste cazuri?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În articolul pe care l-am citat din Adevărul se spune că: "Pubertatea apare mai devreme la fetele din urban, dar numărul mamelor adolescente este cu mult mai mare în rural. Asta reflectă diferenţa uriaşă dintre nivelul de trai de la oraş şi cel din sate.".

      Ștergere
  3. Subscriu cu ceea ce spune Anonim mai sus
    "tenta de ura la adresa femeilor care se simte pe alocuri este foarte deranjanta si iti dezonoreaza articolul scazandu-i din obiectivitate. "

    Nu spun ca nu ai dreptate, e partial adevarat dar exagerezi. In rest, scrii corect si frumos, numai bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă tot postaţi comentarii anonime subscriind unul la altul, poate n-ar strica să şi discutăm constructiv.
      Dă un citat în care crezi tu că exagerez şi explică de ce ţi se pare că exagerez. După care eu vin cu dovezi de ce nu exagerez (deşi în mare îmi cam demonstrez afirmaţiile de la bun început - tocmai pentru a evita discuţiile inutile).

      Ștergere
  4. A fi victima nu inseamna neaparat a fi victima unui viol. Un copil nu are discernamant, spre deosebire de un adult. De asta exista notiunea de varsta a consimtamantului, care in Ro e paremi-se 15 ani. DE aceea copiii nu poarta raspundere penala pana la 14 ani. Da, copiii trebuie invatati responsabilitatea, dar procesul este uneori mai indelungat, cere atentie din partea parintilor, pedagogilor etc.

    Daca o fata de 13 se culca cu un baiat apropiat ca varsta, el nu este de regula tras la raspundere, pentru ca nu au discernamant ambii. Altceva este cand un adult se culca cu un copil. Chiar daca acea fata vrea si este initiatoare samd, adultul este responsabil si trebuie sa faca asa cum a facut acel barbat de 22 de ani cu fata care se tinea de el.

    Faptul ca fata minora VREA este irelevant. Faptul ca nu este traumata pentru ca nici nu realizeaza ce s-a intamplat - la fel.

    In general, chestia asta nu are nicio legatura cu feminismul. Fetele sufera mai des, e drept, pentru ca raman insarcinate. Dar si baietii de 13 ani ar putea sa vrea sa se culce cu o profesoara de 25, de ex. dar aceste cazuri se judeca in egala masura in justitia occidentala. Adolescentii au instincte, nimeni nu pune la indoiala asta, dar datoria adultilor este sa-i ajute sa si le civilizeze, nu sa profite de acest lucru.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Daca o fata de 13 se culca cu un baiat apropiat ca varsta, el nu este de regula tras la raspundere, pentru ca nu au discernamant ambii." - Crezi tu. În realitate el este cam tot timpul tras la răspundere şi ea mângâiată pe cap ca fiind victimă. Strict după litera legii, ar trebui traşi la răspundere amândoi. În spiritul ei, însă, sunt de acord cu tine că n-ar trebui traşi niciunul dintre ei la răspundere.
      "Dar si baietii de 13 ani ar putea sa vrea sa se culce cu o profesoara de 25, de ex. dar aceste cazuri se judeca in egala masura in justitia occidentala." - Serios? Mai ţii minte cazul cu elevul de 15 ani care avea o aventură cu profa de română de 25-30? În cazul ăla, aventura cu profa a condus la sinuciderea elevului. Ştii ce-a păţit doamna profesoară? NIMIC! Şi vorbesc serios când spun nimic. Caută pe net, nu te încurajez să mă crezi pe cuvânt.
      "Adolescentii au instincte, nimeni nu pune la indoiala asta" - Ei nu. Inclusiv în articolul ăsta ţi-am arătat cazuri de oameni care pun la îndoială asta şi care sunt ferm convinşi că bullshit-ul religios le va reprima instinctele dinainte ca acestea să apară.
      "Un copil nu are discernamant, spre deosebire de un adult." - Strict juridic vorbind, afirmaţia e foarte corectă. În realitate, lucrurile sunt discutabile din foarte multe puncte de vedere. În special diferă prin ceea ce înţelegi copil precum şi prin diferenţele evidente din dezvoltarea adolescenţilor.
      Experiment: Du-te într-o şcoală generală dimineaţa, când învaţă clasele primare. Observă cu atenţie copiii când ies în pauze sau ies de la ore. Probabil maxim 1 din tot cârdul ţi se va părea că nu e copil - dacă e şi ăla. Restul, ţi se vor părea copii cu toţii.
      Repetă experimentul după amiaza când învaţă clasele gimnaziale. Ai să vezi că proporţia de ceea ce percepi tu ca fiind "copil" e muuuult mai mică. Chestia asta se aplică şi la fete şi la băieţi.
      Unii adolescenţi încetează să fie copii şi unii chiar se maturizează excesiv şi prematur. Asta e partea pe care n-o acceptă şi n-o înţelege prea multă lume şi continuă să insiste să privească tot grupul ca fiind copii, în loc să judece individual.
      Practic, tot articolul asta propune: Judecaţi individual.
      Cazul Nina este unul în mod evident de maturizare excesivă şi prematură. Nina este o persoană adultă acum şi reţine cu detalii toată copilăria şi nu, nu se consideră o victimă şi nu regretă. Ce-ar trebui? Să o considerăm totuşi o victimă şi să zicem că-i prea încuiată să-şi dea seama că-i o victimă? (aşa cum susţii tu) Sau mai degrabă să admitem că totuşi nu în toate cazurile avem de-a face cu o victimă? (adică să judecăm individual)

      Ștergere
    2. Eu nu ma apuc sa judec cazurile individuale din Ro sau din Md, pentru ca si acolo si dicolo multi inca nu inteleg "spiritul legii". Iar spiritul legii este ca intr-o relatie adult-copil este responsabil adultul, ca avand mai mult discernamant.

      Perceptia mea despre cine si cat de copil e nu cred ca conteaza... Intentia legislatorului de a responsabiliza adultii imi este insa foarte clara. Atata timp cat un adolescent nu este pregatit economic si social (si biologic chiar) sa nasca si sa creasca un copil, el trebuie lasat (sexual) in pace. Chiar daca o cauta singur, ii joaca hormonii etc. Sa nu uitam ca copiii/adolescentii imita ceea ce vad pe la TV si pe net, si uneori este greu sa-ti dai seama pe cat lipsa lor totala de modestie, razvratirea, negarea normelor sociale, este echivalenta cu dorinta sexuala. De aia eu nu vad copii adulti nici la primare, nici la gimnaziu. Vad copii care ii imita pe adulti. Si mai sunt minore din familii vulnerabile, sau incomplete, sau nu prea inteligente, sau care pur si simplu nu se inteleg cu parintii, sau care au apucat-o pe un drum rau, sau sunt pur si simplu prost crescute etc.

      Dar si fata de ele trebuie sa fie un hands off approach.

      Avand peste 18,000 de copii nascuti de minore, nu ajungi departe cu tratarea individuala a cazurilor, pentru ca barbatii adulti vor merge pe idea (comoda) "ea singura a vrut-o", "e curva", "e proasta" etc. Pe cand rezultatul dorit este ca adultul sa faca ce a facut acel tigan de 22 de ani din exemplul tau. Indiferent cat de matura si de destrabalata ar putea parea fata: el i-a dat pace.

      Faptul ca o minora nu se simte traumata n-are treaba, o sarcina/nastere la 12-13-14-15 ani nu este oricum buna pentru sanatate.

      Daca o sa incepi a aplica tratamente individuale, numarul copiilor nascuti de minore va fi nu 18, ci 118 mii, pentru ca fiecare barbat adult ar putea vedea intr-o adolescenta cu o fusta mai scurta o atitudine sexuala mai relaxata. Este imposibil sa stabilesti criterii obiective legate de perceptii, insa poti impune un tabu legat de varsta, lucru care si se intampla, si dupa parerea mea este corect.

      Daca nu faci asta, in vreo 10-15-20 ani vei avea o lumpenizare totala a populatiei, pentru ca aceste minore nu vor fi in stare sa-si educe singure copiii si ii vor lasa fie prin case de copii, fie pe la bunici.

      Nu vad rostul discutiilor despre minorele care nu sunt chiar atat de victime, in timp ce exista suficiente fete si femei de la 18 ani in sus, cu care se poate avea relatii intime legal.

      Ștergere
    3. Cu alte cuvinte, pe noi si cu tine, ca contribuabili, ne intereseaza ca aceasta minora sa invete, sa lucreze si sa inceapa sa se intretina singura, nu sa nasca copii pe care sa-i intretinem noi, din taxele pe care le platim.

      De aceea, oricat ar fi ea de proasta sau curva, noi vrem sa-i mai dam o sansa ca timp de vreo 3-4-5 ani sa-i vina mintile la cap, si abia dupa aia sa inceapa a naste copii.

      Si de asta, nu din alt motiv, o protejam si ii dam peste maini (si nu numai peste maini) barbatului adult care o si vede ca obiect sexual.

      Ștergere
    4. Lupule, lupule. Argumentaţia ta e în stilul "Argumentele circulare funcţionează pentru că argumentele circulare funcţionează".
      "Sa nu uitam ca copiii/adolescentii imita ceea ce vad pe la TV si pe net" - Remarca e irelevantă în discuţie. De ce? Pentru că număr mare de sarcini la minore au existat dintotdeauna - inclusiv înainte de a exista TV şi net. Una din modalităţile de a testa asta este să mergi în sate şi să întrebi babele câţi ani au şi câţi ani au copiii lor. O să ai nişte surprize de proporţii. Merg des în sate şi lucrez cu date personale (CNP-uri). Alea nu mint! Argumentele circulare însă, da.
      "Avand peste 18,000 de copii nascuti de minore, nu ajungi departe cu tratarea individuala a cazurilor, pentru ca barbatii adulti vor merge pe idea (comoda) "ea singura a vrut-o", "e curva", "e proasta" etc." - Pe ce te bazezi când afirmi asta?
      "Daca o sa incepi a aplica tratamente individuale, numarul copiilor nascuti de minore va fi nu 18, ci 118 mii, pentru ca fiecare barbat adult ar putea vedea intr-o adolescenta cu o fusta mai scurta o atitudine sexuala mai relaxata." - Remarca asta este una cu tendinţă misandrică. Pe ce te bazezi? De unde ştii tu? Cum poţi tu garanta pentru veridicitatea afirmaţiei?
      "Este imposibil sa stabilesti criterii obiective legate de perceptii," - Ba da, poţi. De-aia vârsta de răspundere penală poate varia între 14-16 ani (exceptând infracţiunile sexuale comise de băieţi unde feminazismul şi-a băgat coada).
      "insa poti impune un tabu legat de varsta, lucru care si se intampla, si dupa parerea mea este corect." - De ce e corect? Uite olandezii nu au făcut asta şi totuşi rezultatele sunt vizibile din elicopter.
      "Nu vad rostul discutiilor despre minorele care nu sunt chiar atat de victime" - Eu îl văd. Pentru că minorele victimizate a priori ne costă bani şi ne costă mentalităţi misandrice pe noi toţi.
      "De aceea, oricat ar fi ea de proasta sau curva, noi vrem sa-i mai dam o sansa ca timp de vreo 3-4-5 ani sa-i vina mintile la cap, si abia dupa aia sa inceapa a naste copii." - Dar de ce? Eu unul sunt un militant pentru drepturile complete ale omului. Inclusiv de a-şi distruge propria viaţă c-aşa vrea.
      "Si de asta, nu din alt motiv, o protejam si ii dam peste maini (si nu numai peste maini) barbatului adult care o si vede ca obiect sexual." - Aha, deci e ok să pedepsim pe toţi ceilalţi mai puţin vinovatul în cauză pe motiv de socialism. Şi nu asta ar fi marea problemă, ci faptul că aduci argumentul ăsta în condiţiile în care eu am spus deja în articol: "Cifrele pe care le-am dat sunt sarcini apărute în urma unor relații consensuale. Sunt scoase deja cazurile demonstrate de viol și incest." precum şi "Eu nu neg că o parte dintre aceste minore sunt victime. Eu neg însă afirmațiile de-a dreptul cretine cum că toate ar fi victime. Și îmi permit, cel puțin pe județul Vaslui, să neg cu vehemență afirmațiile și pot aduce dovezi nenumărate în acest sens.".

      Ștergere
    5. Drepturile omului nu inseamna sa faci ce vrei cu viata ta, inclusiv sa ti-o distrugi. Drepturile omului inseamna ca nu i se permite statului sa faca ce vrea cu viata ta, inclusiv sa ti-o distruga.

      Ștergere
    6. "Drepturile omului nu inseamna sa faci ce vrei cu viata ta, inclusiv sa ti-o distrugi. Drepturile omului inseamna ca nu i se permite statului sa faca ce vrea cu viata ta, inclusiv sa ti-o distruga." - Foarte corect. Tocmai de aceea nu ar trebui ca statul să pupe-n trei litere prea mult mamele minore - cu atât mai mult nu în mod exagerat considerându-le victime chiar şi când nu-s şi pe cei din jurul lor infractori chiar şi când nu-s.
      Statului n-ar trebui să i se permită să intervină atunci când individul doreşte să-şi distrugă viaţa.
      "Sa faci un copil la 13 ani in 1912 si in 2012 sunt lucruri total diferite." - Aproape corect. Însă, sunt diferite din punct de vedere al societăţii din jurul individului. Biologic, lucrurile sunt perfect identice. A încerca să le schimbi cu forţa - chiar dincolo de limitele raţiunii - înseamnă inginerie socială - la fel de greţoasă ca şi alte tentative similare (vezi grădinţele suedeze în care copiii sunt îndoctrinaţi c-ar fi androgini).

      Ștergere
    7. Statului n-ar trebui să i se permită să intervină atunci când individul doreşte să-şi distrugă viaţa.

      Atunci cand individul este adult si o face in mod constient - nu are decat. Daca cele spuse de tine s-ar referi la adulti - as fi de acord. Copiii insa au capacitati limitate. Cu cat sunt mai mici, cu atat mai putin pot sa-si dea seama de consecintele actiunilor lor. Si de asta au nevoie de supraveghere. Un copil foarte mic poate si sa sara pe geam, dar asta nu inseamna ca isi realizeaza un drept, nu?

      Citisem odata ca dintre pasagerii unei nave naufragiate, care s-au salvat intr-o barca, au supravietuit doar copiii mai mici de 15 ani, iar adultii au murit, nu de foame sau de sete, ci de frica, gandindu-se la faptul ca nu vor fi salvati. Copiii n-au avut frica asta, experienta lor fiind limitata si de aia nu au murit de disperare. Adultii stiau ce s-ar putea intampla, iar copiii - nu.

      La fel si aceste minore - da, ele nu regreta acum, pentru ca nu pot vedea ce consecinte pot avea actiunile lor, si abia cand vor ajunge la varsta de adult isi vor constientiza actiunile, dandu-se seama ce au facut, ca Oprah Winfrey, care a nascut un copil la 15 ani si care vorbeste de promiscuitatea sa din adolescenta ca de consecinta comportamentului abuziv al mamei sale.

      "şi pe cei din jurul lor infractori chiar şi când nu-s."

      Cum adica nu-s? Daca in codul penal scrie negru pe alb ca intretinerea relatilor sexuale cu minori este infractiune. Tot asa poti sa zici ca cel care ia mita nu-i infractor, pentru ca amandoua partile au fost de acord. Ei si ce daca in lege scrie altfel.

      "Biologic, lucrurile sunt perfect identice."

      Biologic, Lina Medina a nascut la 5 ani, dar asta nu trebuie sa fie o norma. Biologic, si copiii de 4-5 ani isi manifesta sexualitatea, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne culcam cu ei. In tarile din Africa si acum se practica casatoriile cu copii, dar nu cred ca este un exemplu bun de urmat.

      Si eu nu vad nici o misoandrie in pozitia mea, pentru ca sunt de parerea ca femeile adulte care se culca cu baieti minori trebuie sa poarte exact aceeasi raspundere, chiar daca baietii nu nasc si daunele aduse sanatatii lor sunt incomparabil mai mici. (Ca asta deocamdata nu se face in Ro este cu totul alta problema.)

      Accentul il pun pe varsta, nu pe gen.

      Ștergere
  5. Si inca ceva. Barbatii (adulti) sunt tratati diferit in asemenea situatii doar pentru ca ei au un control mai mare in situatiile legate de sex ( mai ales cu minore), si este firesc ca se incearca responsabilizarea lor in primul rand.

    Nu din rautate nemotivata, dar pentru ca toti acesti copii facuti de copii (care nu-i pot creste) sunt o problema si pentru stat: 18.000 de copii nascuti de minore nu-s o gluma, ci o problema sociala.

    Este firesc sa se vrea sa se faca ceva, nu? Educatie sexuala pe de o parte, si prezervative gratis, dar si pedepsirea celor care profita de niste copii fara minte.

    RăspundețiȘtergere
  6. Una din modalităţile de a testa asta este să mergi în sate şi să întrebi babele câţi ani au şi câţi ani au copiii lor. O să ai nişte surprize de proporţii.

    Ba deloc. Inainte si fetele si baietii erau pregatiti pentru familie de indata ce le crestea putsa. :) Le dadeau parintii zestre si o bucata de pamant, le faceau o bujde din cochileti, si poftim, traieste, fa copii. Daca moare, faci altul. Si daca mori tu la nastere tot nu-i mare treaba. Asa o vrut dumnezeu.

    Acum cerintele sunt altele, ca sa cresti un copil iti trebuie doctor, pe urma cresa, pe urma scoala, meditatii, universitate, pe urma ii cumperi casa, etc. Daca nu poti sa-i dai un minim poate si sa ti-l ia protectia sociala etc.

    Sa faci un copil la 13 ani in 1912 si in 2012 sunt lucruri total diferite.

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred ca o rezolvare pragmatica ar fi reducerea varstei consimtamantului la 12-13 ani. Cam pe la varsta asta mai toate fetele au ciclu, si sunt pregatite de sex.

    O alta propunere ar fi avort obligatoriu pentru cei ce nu vor sa pastreze copilul si ar vrea sa-l abandoneze.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Numai pentru fete? Sau si pentru baieti?
      Ma refer la barbatii adulti carora le plac baietii de 12-13 ani.

      Ștergere
    2. Pentru ambele sexe... Ce are daca le plac baietii de 13 ani?

      Ștergere
  8. "Drepturile omului nu inseamna sa faci ce vrei cu viata ta, inclusiv sa ti-o distrugi." Adica drepturile umane iti neaga dreptul la sinucidere?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu exista "dreptul la sinucidere", desi nimeni nu te poate opri daca vrei s-o faci

      Ștergere
  9. Ziua bună,

    Observ că ai oareşcare pregătire medicală. Dar atitudinea mă face să pun sub semnul întrebării bunul simţ.

    O să apelez la o demonstraţie paralelă şi aparent nevinovată:
    Este Belle victima în ceea ce priveşte nevoia de consum de zahăr?
    R: este: Din fragedă pruncie i s-a asociat ideea de dulce cu comfort food şi date fiind enşpe mii de frustrări zilnice - pe care în calitatea ei de prinţesă maturizată şi le asumă - dă iama în tot felul de rahaturi.
    R: nu este: fiindcă Belle are frageda vârstă de aproape 40 de ani şi la această vârstă ar trebui să ştie că se sabotează.
    Cu toate astea consum zahăr şi produse dulci fiindcă nu sunt în stare să rup ciclul ăsta idiot al necesităţilor psihologice.

    Cam aşa şi fetele astea. Tu susţii că nu sunt victime fiindcă acceptau ceea ce li se întâmpla, ba chiar o căutau cu mâna lor.

    Eu zic că sunt victime, cu toate că printr-un miracol n-au ieşit cu nervii făcuţi franjuri. Orice persoană cu ceva studii medicale serioase (nu includ citirea presei tip OTV/ blogul lui madam Steer aici) ştie că la 10-11 ani corpul unei persoane de sex feminin NU este complet funcţional, deşi începe în unele cazuri să îşi intre în drepturi. Şi da, tropăie în draci hormonii. Şi da, tot timpul vezi la tv varii idioţi care promovează agresiv sexul: reclame la bere făcute de gagici în bichini, reclame la silicoane făcute de gagici în bichini, reclame la oţeluri speciale făcute de gacici în bichini, reclame cam la orice făcute pe bază de ţâţe şi sex. Mai puţin la prezervative, că ne bate Doamne Doamne. Iar aici trebuie să intervină părinţii şi şcoala pentru a face educaţia sexuală. Şi da, educaţia sexuală trebuie să conţină şi o lecţie de abstinenţă, până când creierul ajunge corpul ca evoluţie.

    Zici tu că fetele astea au scăpat cu psihicul întreg. Ca să vii şi să-mi declari senin asta, aş prefera să aştepţi vreo 10 ani, timp în care să monitorizezi evoluţia viitoare a lor. Şi să-mi spui de regrete nu la vârsta de 13 ani ci la vârsta de 25 de ani. Sau la vârsta de 35 de ani. Dar e mai simplu să spui ”sunt tefere şi nevătămate”. Da, într-o societate ideală ar scăpa fără traume. Dar trăim într-o societate bigotă, patriarhală, oricât te-ai da tu lovit că trăieşti într-o dictatură matriarhală. Care se răzbună cu perfidie uriaşă pe toţi cei care îndrăznesc să se abată de la modelul impus. Iar o mamă minoră e o abatere atât de vizibilă de la modelul social încât nu va fi iertată niciodată.
    Zici că unle dintre ele dau dovadă de inconştienţă şi îşi abandonează copii în familiile taţilor. Ai încercat vreodată să afli de ce? Ai încercat vreodată să afli de ce fetele astea aleargă după pulă la vârste la care majoritatea absolută a fetelor aleargă încă după păpuşi?
    Mno, când mi-oi da un răspuns clar şi coerent la toată faza asta, atunci să îmi zici că nu-s victime.

    PS: şi da, în cazul băiatului de 15 ani şi al puşcăriaşului, şi ei sunt victime. Puşcăriaşul fiindcă este victima unei hărţuiri sexuale clare. Dar hărţuitoarea de fapt habar n-are ce face. E aşa de tripată de hormoni încât dacă le vezi pe ploadele care urlă sfâşietor în mall că vor nuş ce (orice) şi ele nu e nicio diferenţă. Ea îl vrea fiindcă i s-a inoculat că el e un trofeu care îi va ridica statutul social. Habar nu are ce vrea. În cazul puştiului de 15 ani, el e victimă fiindcă sub presiunea media ”eşti de succes dacă fuţi” a crezut că că modelul e corect.

    Eu te cred că te-a traumatizat o femeie, dar stai la coadă, pe toate femeile le traumatizează alte femei.

    Semnat Belle d”Imagination (scuze, sunt blondă, nu ştiu să comentez altfel, că-s pe alt calculator)

    RăspundețiȘtergere
  10. din pacate asa e nu sunt victime ,fiica mea la 16 ani a nascut o fetita ,pt. noi a fost o trauma foarte mare ,o trimisesem la unul din liceele bune la oras ,in fine am crescut fetita ,intre timp a mai fugit de vre-o 4 ori de acasa , a inceput sa lipseasca iar la scoala a repetat anul 3 de liceu si intradevar se culca cu oricine ii iesea in cale apoi la 21 de ani a mai nascut o fetita ,am mai facut un gest suprem si am purtat-o la facultate copii fiind crescuti de mine,facultate pe care in 6 ani nici nu a mai terminat-o,cert e ca nici acum la 27 de ani nu e cu capul pe umeri a luat copii si s-a mutat la un barbat cu 10 ani mai mare ca ea care o lepra ce nu a lucrat niciodata ,si sperau sa-i intretin tot eu ,dar de data asta fiica mea si-a facut gresit socotelile mi-a ajuns si mie atata supare si umilintasi am renegat-o,chiar nu mai vreau sa fac nimic pentru ea ,poate pentru fetite daca vor veni la minein rest m-am saturat,noi cei din generatiile trecute eram mai mandri mai cu bun simt si ne gandeam si la cei din jur ca hormoni aveam si noi slava domnului

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails