miercuri, 30 mai 2012

Exagerări poponărești - corectitudine politică de porc

În urmă cu aproape 4 ani am scris pe undeva prin acest blog că în momentul în care protejarea persoanelor LGBT va ajunge în extrema cealaltă, nu mă voi sfii să adresez acele situații și nu-mi va păsa dacă la acel moment voi fi numit „homofob” de către cei care din dorința de a fi cât mai „în rând cu lumea” (a se citi cât mai corecți politic) sunt dispuși să accepte orice rahat irațional venit din partea sau în numele LGBT sau a altor grupuri postulate a priori ca fiind „dezavantajate” de către societatea noastră multicultural marxistă. Acum 3 ani m-am luat explicit de cei care huleau homosexualii pentru simplul fapt că se ard pe pârț în intimitatea lor - dar am și comparat extremele protecționismului cu feminismul, asta pentru cei trei cititori care mi-au scris recent că m-am apucat să critic feminismul „din senin”.
Ei bine, acel moment a venit.
În ultimele 15 zile am citit cam o știre nouă pe zi cu situații de-a dreptul hilare în care pur și simplu toți oamenii heterosexuali au fost călcați în picioare (la figurat, evident) în numele protecției LGBT, dar cu precădere bărbații heterosexuali, ceea ce mă face să suspectez feminaziștii de serviciu în unele dintre situații. Însă cel mai tare m-au enervat două dintre aceste cazuri peste care am dat și pe care m-am gândit să vi le prezint și dumneavoastră, căci consider că e bine să fim informați atunci când luăm apărarea unei poziții și să știm unde să ne oprim - adică ceea ce nu prea știu 90% din activiști.

Cazul 1: Desenul cu familia tradițională trebuie dat jos!

La o școală dintr-un orășel american, o adolescentă de 17 ani a ales să facă un desen cu etapele vieții unui bărbat iar desenul ei se termina cu bărbatul căsătorit cu o femeie și cu un copil lângă ei.
Ghinion! Desenul nu e corect politic!
Uitați-vă la filmulețul de mai jos. Este în limba engleză și conține implicit subtitrare în limba română:


Tare, sau ce?
Aveați senzația că numai în România libertatea de exprimare în școli este inexistentă? Pfoaa... să vedeți la americani!
Până la urmă fata a decis să-și picteze până la urmă opera exact cum a intenționat, spre disperarea corecților politici din zonă. Da, a putut totuși să-și termine desenul, dar putem suspecta că a fost lăsată în pace pentru că artistul incorect politic e de sex feminin. Tot în America de Nord, dar în Canada, dacă ești de sex masculin și ești incorect politic în școală, ți-o furi rău de tot!

Cazul 2: Cuvântul „tată” ofensează poponarii - deci îl interzicem

Serios!
NHS Scoția, care e un fel de Casa Națională de Asigurări de Sănătate la noi, a decis să scoată cuvântul „tată” din publicația „Manualul pentru sarcină”, publicație scoasă pe bani publici de către instituția numită NHS și distribuită gratuit (sau la preț subvenționat) femeilor însărcinate prima dată.
Motivul? Ofensează lesbienele și pe cele care au fost inseminate artificial pentru că limbajul nu e suficient de incluziv.
Adică, hai să facem incluziune, excluzând tații - căci cui dracu îi mai pasă de tați în matriarhatul englez? Oricum, nu e primul cretinism explicit anti-masculin pe care-l face matriarhatul englez. Recent au interzis în școli sărbătorirea „Zilei Tatălui” pe motiv că ar ofensa elevii care locuiesc doar cu mamele sau elevii din „familii” lesbiene - evident, însă, „Ziua mamei” a rămas acolo.
Nu m-ar mira ca în curând să apară în DEX-ul englezesc definiția la „father” ca fiind „ceva de nedorit și nenecesar în societatea de astăzi” sau cine știe poate „ceva care constituie o insultă să întrebi pe altcineva dacă are”.
Vă invit să vedeți filmulețul făcut de Bernard Chapin, un individ cu care nu sunt de acord tot timpul, dar pe care eu unul îl apreciez foarte mult. Nici măcar în cazul acestui filmuleț nu sunt de acord cu tot ce spune dar punctează foarte bine ce este esențial în povestea asta și citează dintr-un articol din Daily Mail. Nu vă lăsați înșelați de sursa Daily Mail - știrea apare și în Telegraph sau în alte ziare britanice de prestigiu.
Filmulețul are 8 minute și conține implicit subtitrare în limba română:


Personal nu mai am nimic de spus.

Vă salut cu respect,
Lucian Vâlsan.

P.S.: În curând voi termina de subtitrat documentarul Könskriget (Războiul sexelor), despre feminazismul de stat din Suedia. Veți vedea procesul prin care modelul de gândire feminazist „femeile sunt bune, bărbații sunt dracu” a ajuns adevăr de stat în Suedia. După ce voi posta documentarul, o să traduc și un articol lung scris de o jurnalistă suedeză care-mi place foarte mult și care explică și mai în detaliu grotescul la care a ajuns regimul neo-marxist suedez.

3 comentarii:

  1. Cu mulţi ani în urmă, mai mult influenţat de prestaţia unor artişti precum Patrick Cowley, Jimmy Sommerville, Elton John sau Freddy Mercury decât de personaje reale, mi-am manifestat deschis sprijinul (şi pentru asta am riscat sa mi-o fur) pentru legalizarea homosexualităţii.

    În afară de cazul în care am dat peste cineva care-şi ascunde bine viaţa privată şi deci nu ştiu nici eu, nu am cunoscut pe cineva cu asemenea mod de viaţă. Pot spune însă din surse sigure, dar nu personale, că gayii sunt şi ei capabili de sentimente puternice. Orice relaţie, inclusiv căsătoria, ar trebui să se bazeze pe iubire, aşa că nu văd de ce ar trebui ca lor să le fie interzisă.

    Familia tradiţională înseamnă însă şi procreaţie, care de când e omul, se face prin combinarea unui spermatozoid cu un ovul, adică două chestii produse fiecare de câte un individ de sex diferit. Că în timp am "evoluat" şi nu mai trebuie să folosim contactul direct pentru asta, e altceva. Cert este însă că nu am reuşit nici în prezent să facem bărbatul să nască.
    Astfel, femeia are un mare avantaj faţă de bărbat, indiferent cu cine împarte ea patul. Dar, oricum am lua-o, chestia aia pe care nenea doctoru' i-o introduce ca s'o lase gravidă e produsă tot de un nene care a acceptat contra unor bani şă şi-o scuture singur şi să-şi verse sămânţa într'o eprubetă de-a clinicii.
    Un mare procent dintre copii au acasa pe mama şi pe tata. Unii n'au decât pe mama sau decât pe tata sau chiar pe niciunul, din diverse motive. Mult mai puţini sunt cei care au două mame sau doi taţi. E neplăcut pentru un copil să fie ţinta glumelor celorlalţi pe tema asta, dar oare cum se simte un copil cu mamă şi tată care îşi ia porţia de bătaie in fiecare zi fie de la mama, fie de la tata, fie de la ambii? Da, sigur, bătaia e ruptă din rai.
    Sau copilul care ştie sigur că mă-sa l-a făcut normal cu un bărbat, da' nu mai ştie cu care şi in ce boschet, oare cât de bine se simte el? Dar oare contează prea tare ce e tata şi ce e mama sau daca tata e tot mama sau mama e tot tata?

    Oricum însă, nu trebuie să începem să desenăm părinţii ca pe nişte asexuaţi ca să nu-i rănim şi mai tare în sentimente pe o MINORITATE.
    Mă bucur pentru fata aia că a avut curajul să-şi termine desenul aşa cum a vrut ea, pentru că aşa e normal. Era dreptul ei să aleaga evoluţia copilului de ieri în gayul sau lesbiana de azi. Ea nu e nici gay şi nici lesbiană şi vrea un soţ şi un tată pentru copiii ei.

    Despre celălalt caz de prin CaCanada, ce să mai zic? Şi eu mi-am furat-o când i-am spus unei fete c'o plac pentru frumuseţea din interiorul ei. Absolut şi obiectiv, ea nu se califica la un concurs de miss, dar pe mine mă durea la bască de miss nu-ştiu-care în comparaţie cu ea. Ete că ei nu i-a plăcut asta. Vroia oare să-i spun că e sexy? Să aştepte! Bine că nu mai sunt elev şi nu în CaCanada, că mi-o furam şi la şcoală că nu-s corect politic şi nu apreciez femeia după aspectul fizic cât mai dezgolit de modă.

    Despre banii publici cheltuiţi aiurea pe manuale de homosexologie, numai de bine. "Vai, fată, am rămas gravidă cu partenera". Acum să fiu rău, copiii născuţi aşa chiar că se poate spune că sunt făcuţi din £abă, dacă distinsa lezbiană nu şi-a călcat pe inimă să lase un mascul s'o calce.

    În final, prea obosit de statul mult la monitor, am citit titlul ăla "Kongeriget". Acu' că aşa s'o scrie în daneză şi nu în suedeză, nu mai contează, dar oricum ţara aia devine un Regat de Kurlanda dacă o ţine tot aşa cu feminizmul şi kurektitudinea politică.

    RăspundețiȘtergere
  2. O mică rectificare: am vrut să zic personaje din viaţa cotidiană, nu "personaje reale". Elton John şi ceilalţi sunt totuşi reali, indiferent de ce fel de sex fac ei şi cu cine.

    RăspundețiȘtergere
  3. As dori sa mai adaug un aspect de multiculturalism si multisexualism marginalizat de societatea occidentala multicultural dezvoltata.
    Daca de exemplu fata aceea din liceul american ar fi ales sa deseneze un baiat care creste pana ajunge un barbat, cu turban in cap si cu 3 neveste dupa el, plus o multime de copii? Curat multiculturalism, nu? Nee, islam... binladeni, turnuri gemene, talibani, cih! Nu e voie. Iata un exemplu de dublu standard in multiculturalismul occidental.

    Mai mult, intr'o asemenea familie se intrunesc conditiile ideale ale libertatii sexuale absolute (nu zic ca islamul le-ar permite). De la cine l-a creat pe el, barbatul n'are decat un singur organ, deci nu poate satisface decat o nevasta odata. E clar ca celelalte doua vor trebui sa gaseasca o solutie pana cand le vine randul la jucarie, asa ca isi pot rezolva problema intre ele.

    Curata corectitudine politica, iar copilul poate spune la scoala: mama1, mama2, mama3 si tata sau mai simplu: mama, tata si celelalte partenere. Doar tatal sa aiba grija ca in fiecare dimineata sa le spuna nevestelor: "Fai, sunteti sexy toate trei. Va love you pe toate!", nu vrajeli cu frumusetea interioara, ca elevul din Canada. Nu mi-as dori sa fiu in locul bietului barbat. Una este uneori prea mult, vezi cazul feminismului suedez.

    RăspundețiȘtergere

Ai reflectat în plus la cele de mai sus? Spune-ne şi nouă!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails